Fratele meu a fost torturat până la moarte de mama și secta ei

În 2013, o femeie din Taiwan a ajuns în atenția presei fiindcă și-a torturat fiul în vârstă de 18 ani până l-a ucis, împreună cu membri unui grup religios cunoscut ca fiind o sectă.

În urma acestei tragedii tulburătoare, sora victimei, Chen-yun, a părăsit Taipei și s-a întors în orașul său natal, Changhua, pentru prima oară după ce a părăsit secta și familia, în urmă cu cinci ani.

Documentarul diin 2019, The Reason Why I Am Home, îi poartă pe spectatori în călătoria lui Chen-yun în timp ce procesează moartea fratelui ei și relația complexă cu mama sa, criminala, dar și victima sectei. Cu toate astea, filmul se îndepărtează de la detaliile incidentului șocant și alege să se axeze pe dilemele emoționale ale lui Chen-yun când se întoarce acasă.

Regizorul Chang Ming-yu a spus că i-a fost greu să redacteze detaliile cazului notoriu în timpul post producției. 

„Oamenii sunt mai intrigați de ce o mamă și-ar răni propriul copil și de cronologia evenimentului”, a spus el într-un interviu din aprilie. „Dar The Reason Why I Am Home nu discută cazul în sine, ci se axează pe cei care au parte de consecințele acestui eveniment. Unghiul ăsta este cel mai prețios pentru mine, fiindcă rar avem șansa să vedem cum fac  oamenii față vieții după o asemenea întâmplare.”

„Vieților celor care încă trăiesc sunt mai importante decât tragedia morții”, a adăugat Chang. „Intensitatea poveștii de viață a surorii nu ar trebui să fie diminuată de natura bizară a cazului.”

În timpul calvarului, Chen-yun a căutat constant o modalitate prin care să-și poată continua viața.

În timp ce se plimbă prin casa copilăriei pentru prima oară de când a părăsit-o în adolescență, ochii i se umezesc la vederea familiarității și-și imaginează viața pe care au trăit-o mama și fratele ei.

„Toată mobila este aceeași ca atunci când am plecat în urmă cu cinci ani”, spune Chen-yun în film, cu ochii plini de lacrimi. „Deci știu exact cum au trăit mama și fratele meu în ultimii cinci ani. Asta mă întristează.”

Un bun prieten de-ai lui Chen-yun, Chang, s-a oferit să meargă cu ea atunci când a anunțat că vine acasă ca să investigheze moartea fratelui său.

„Inițial nu intenționam să fie un film. Am crezut doar că ar fi drăguț să nu fie singură”, a spus regizorul în timp ce a adăugat că a vrut să fie o companie bună, cineva în care se putea încrede Chen-yun.

În film, Chen-yun și mama ei pot fi văzute cum fac față consecințelor unei morți tragice la mult timp ce a trecut de senzaționalism și a fost uitată de ciclul de știri înfometate după dramă. Chen-yun a spus că nu a primit nicio scuză din partea criminalilor, mai ales că a insistat să se facă testare medico-legală, care a dus în cele din urmă la aflarea cauzei decesului. Cu toate astea, Chen-yun încearcă să se împace cu pierderea fratelui și să se reconecteze cu mama înstrăinată.

Când a fost întrebat de procesul de post producție care a durat patru ani, Chang a spus că a lăsat materialele video în mare neatinse din motive emoționale. Relația apropiată cu Chen-yun și gravitatea subiectului i-au îngreunat procesul de producție, s-a ales cu insomnii și multă anxietate.

„La 23 de ani a fost o revelație să văd pierderea unei vieți și nașterea alteia”, a spus el când s-a referit la sarcina lui Chen-yun. „Am participat la multe momente din viața ei, dar nu totul a fost surprins pe cameră. Cum editez asta într-un film care să-i facă dreptate și mie și ei? Timp de patru ani am evitat producția filmului.”

Pentru Chang, călătoria în orașul natal al prietenei sale i-a oferit insight-uri profunde despre figurile controversate din spatele cazului.

„Inițial nici nu am îndrăznit să mă apropii de mama ei. Asta fiindcă la știri a fost portretizată ca un om îngrozitor. Dar după câteva observații am realizat că lucrurile nu pot fi niciodată doar alb-negru.”

Iar Chang crede că genul ăsta de cazuri vor continua să apară. 

„Chiar și cu progresul societății, oamenii rămân fragili mintal”, a spus el despre „golul spiritual” care ar putea fi umplut de îndoctrinarea periculoasă.

La patru luni după ce s-a mutat înapoi acasă, Chen-yun era căsătorită și gravidă. Mama i-a fost alături la spital în timp ce a îndurat chinurile nașterii, iar amândouă au dobândit o nouă perspectivă asupra relației dintre ele. În timp ce mama a ajutat-o pe Chen-yun cu sarcinile zilnice și cu bebelușul în absența soțului, Chen-yun învață cum să simpatizeze cu ea, mai ales că și soțul ei a fost mai mult indisponibil. În cele din urmă, documentarul ajunge la un final puternic, cu cele două femei care s-au consolat reciproc ca să se vindece în urma tragediei. 

The Reason Why I Am Home a fost primul finalist la categoria de documentare chineze la Festivalul Internațional de Documentare din Hong Kong în 2019 și a fost nominalizat pentru cel mai bun documentar la Premiile de Film Taipei din 2020. 

În parteneriat cu Real Image Media Collection.