​Care e legătura dintre sănătatea mintală și terorism

De când poliția a confirmat că atacul din Londra din noaptea de 3 august nu a fost un act terorist, tânărul de 19 ani suspectat de crimă a fost deja descris drept „un cuțitar nebun însetat de sângele tuturor celor care îi ieșeau în cale".

Nimic nou: e la ordinea zilei ca media să descrie drept terorist o persoană cu probleme de sănătate mintală care a ucis persoane nevinovate. Dar acest obicei de a asocia teroriștii cu persoanele cu probleme mintale înainte de diagnostic e periculos; credințele greșite despre sănătatea mintală și violență încurajează stigmatizarea și discriminarea persoanelor cu probleme mintale.

Ca să aflu de ce anumite ziare și secțiuni sociale susțin că motivația atacatorilor are legătură cu sănătatea mintală, am luat legătura cu psihiatrul Simon Wessely. Am vorbit despre articolele din presă din toată lumea și despre ce ar trebui făcut pentru a reduce șansele ca așa ceva să se întâmple în viitor.

VICE: Credeți că sănătatea mintală e folosită drept țap ispășitor pentru terorism?
Dr. Simon Wessely: Parțial, da. Când cineva face ceva care la prima vedere pare îngrozitor și incredibil și imposibil de înțeles, reacția generală este: „Sigur e bolnav mintal." Și apoi, când întrebi: „De ce a făcut asta?", răspunsul e „Pentru că e bolnav mintal". Deci e un argument circular și nu e o reacție utilă pentru că, fie că e sau nu adevărat, nu explică nimic și de multe ori e greșit.

Care ar fi o reacție mai potrivită?
O reacție mai potrivită ar fi diagnosticarea persoanei în cauză. Definim bolile mintale prin niște seturi de criterii și diagnostice. Când primim un caz, încercăm să stabilim dacă pacientul suferă de schizofrenie, depresie sau altceva și apoi analizăm dacă problema asta mintală are legătură cu fapta lui. Asta se numește formulare. Deci, în primul rând, trebuie diagnosticată persoana corect, iar asta nu se face peste noapte sau după ce auzi o știre la TV. Atacatorul din Russell Square va fi diagnosticat de un psihiatru care va scrie un raport și va lua o decizie în privința stării lui de sănătate mintală, după care un tribunal va decide cât de relevant e diagnosticul și ce ar trebui făcut. Avem proceduri pe care le urmăm întotdeauna în aceste situații.

Cum vi s-au părut articolele despre atac și intersecția lor cu sănătatea mintală?
Nu știu mai multe decât tine despre atacul din Russell Square și e greșit să facem speculații, dar pot spune că ce mă ține pe mine treaz noaptea e amenințarea terorismului organizat în acest oraș și în această țară. E un risc real și știu că nu va fi pus în aplicare de persoane cu probleme de sănătate mintală. Știm că grupările teroriste nu recrutează niciodată persoane cu probleme de sănătate mintală din cauza stigmatului aplicat acestora. Sunt percepute drept persoane pe care nu te poți baza, dificil de antrenat și considerate o amenințare la adresa securității grupării. Așa că poți fi sigur că teroriștii care ne amenință societatea nu sunt bolnavi mintali. Toate studiile arată că rata problemelor de sănătate mintală printre teroriști e foarte scăzută și, de multe ori, teroriștii dezvoltă probleme mintale în urma faptelor comise, dar acestea nu sunt cauza pentru care au comis faptele. Deci s-ar putea ca persoanele care vin din Siria să aibă probleme de sănătate mintală, dar asta e consecința faptelor pe care le-au comis.

Dar atacatorul din Londra s-ar putea să facă parte din categoria de indivizi care acționează singuri. Aceștia sunt persoane care nu fac parte din grupări organizate și există dovezi că au o rată mai mare a problemelor de sănătate mintală. Dovezile nu sunt multe pentru că, slavă Domnului, nu există multe astfel de persoane care să poată fi studiate, dar de obicei știm că în aceste cazuri e vorba de probleme de sănătate mintală. Nu e vreo problemă specifică de sănătate ; poate fi schizofrenie, poate fi autism sau pot fi persoane distruse psihic de mediul în care au trăit.

Deci vi se pare că există vreo legătură între terorism și sănătatea mintală?
În cazul terorismului organizat nu există legătură, dar în cazul actelor individuale de terorism, da. Dovezile arată că legătura există mai des decât ne-am aștepta. Există o astfel de relație și în cazul omuciderilor, dar tot e foarte rară. O foarte mică parte dintre persoanele cu probleme de sănătate mintală comit astfel de gesturi de violență. Avem sisteme care se ocupă de asta, avem tribunale, avem criminologi care au de-a face cu persoane periculoase și psihotice care au un limbaj radical, dar clar au și probleme mintale. Avem sisteme și pentru persoanele cu probleme grave. Ducem lipsuri de sisteme în cazul formelor mai moderate de boli mintale, care nu sunt suficient de severe cât să atragă atenția, dar cauzează îngrijorări, iar ăsta e un motiv pentru care guvernul ar trebui să investească mai mult în domeniul sănătății mintale. Înainte de ultimele alegeri au promis un buget de 1,4 miliarde de lire, dar încă nu s-a întâmplat nimic. Un astfel de buget alocat sănătății mintale va face o mare diferență, mai ales dacă te gândești că numărul persoanelor cu probleme mintale e în continuă creștere.

Cum ar trebui societatea să trateze această legătură?
În fiecare dintre cazuri, trebuie să aflăm care a fost mediul în care a crescut pacientul și ce l-a motivat să comită fapta. Terorismul și radicalizarea nu sunt boli mintale și de asta se ocupă de ele poliția. În cazul indivizilor care acționează singuri, soluția ar fi îmbunătățirea serviciilor de sănătate mintală pentru copii și adolescenți. Trebuie să le facem tot mai accesibile, să colaborăm cu școlile, cu liderii comunităților, cu părinții, ca să ne putem identifica cu adolescenții tulburați și să încercăm să-i ajutăm. Cred că o astfel de atitudine ar reduce numărul acestor evenimente tragice, dar nu putem ști sigur pentru că evenimentele de acest gen sunt foarte rare și nu avem multe cazuri de analizat.

Ce ne îngrijorează e că, dacă ne concentrăm toate eforturile pe adolescenți și tineri ca să combatem terorismul, am putea aliena și apoi radicaliza persoane care deja se simt marginalizate, alienate, nefericite, tulburate sau cu tulburări obsesive – s-ar putea să adăugăm încă o chestie pe lista lor de nefericiri.

Avem un canal de prevenire și tratare pentru adolescenții suspectați de radicalizare. Dar nu avem informații despre cum funcționează programul și despre rezultatele lui și cred că e important să existe mai multă transparență ; ar trebui să fim deschiși în privința programelor, a metodelor folosite și a tratamentelor, pentru că multă lume e deja foarte suspicioasă în privința acestor programe, parțial pentru că nu știu ce sunt.

Cum le influențează pe persoanele cu probleme mintale articolele exagerate din ziare?
Nu în bine, din păcate. E foarte trist, pentru că media a făcut totuși schimbări în modul în care raportează despre problemele de sănătate mintală în ultimii ani. De multe ori, sursele media se dovedesc a fi mult mai responsabile decât în trecut și să sperăm că acest curent se va răspândi tot mai mult. Trebuie mare atenție la cum sunt scrise aceste articole. Trebuie să raportăm despre astfel de incidente, dar e foarte important cum o facem.

Ce mă îngrijorează pe mine sunt posibilele cauze ale acestor articole, pentru că știm deja că sinuciderea poate fi contagioasă; știm că masacrele în școli pot fi contagioase. Trebuie să raportăm despre aceste lucruri cât mai responsabil, pentru că există un risc real de contagiune. Unele surse media franțuzești nu mai publică fotografiile atacatorilor și cred că e un lucru demn de luat în considerare. Sunt probleme de un mare interes public, dar trebuie raportate într-un anumit fel; nu putem face atacatorii să pară niște eroi. În plus, să clarificăm ceva: douăzeci de procente din populație suferă de o boală mintală. Trei procente suferă de schizofrenie. Asta înseamnă o grămadă de oameni. Poate că doar trei sau paru dintre ei vor comite o faptă condamnabilă și îngrozitoare, dar toți avem în familie sau printre prieteni persoane cu probleme de sănătate mintală, iar acestea vor fi avea de suferit din cauza proastei reprezentări a problemelor de sănătate mintală în media.

Mulțumesc, dr. Wessely.

@YasminAJeffery

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre sănătatea mintală pe VICE:
Cum îți afectează un parazit din pisici comportamentul, sănătatea mintală și apetitul sexual
Am vorbit cu mecanicii de metrou din România despre cum se văd sinucigașii din cabina lor
Ce te faci dacă depresia este sinonimă cu adevărul?
Schizofrenia, religia şi OTV-ul au transformat-o pe mama într-un monstru