FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Cum e să trăiești într-o continuă stare de urgență, ca în Franța

Starea de urgență din Franța a fost prelungită de trei ori în ultimele nouă luni.

Fotografie de Etienne Roullion, VICE News

Starea de urgență din Franța, instituită în ziua de după atacurile din 13 noiembrie 2015 de la Paris și Saint-Denis, în care au murit 130 de persoane, a fost extinsă de trei ori în ultimele nouă luni, la cererea Guvernului și a președintelui. În timpul discursului anual de Ziua Bastiliei, cu două zile înaintea atacului de la Nice, președintele Francois Hollande a anunțat că stare de urgență n-o să fie prelungită după data de 26 iulie.

Publicitate

Din nefericire, atacul de la Nice, în care au fost uciși 84 de oameni după ce un camion a intrat în mulțimea care sărbătorea Ziua Națională, a schimbat decizia. Președintele Hollande a confirmat că este vorba de un atac terorist, iar un proiect pentru extinderea stării de urgență va fi depus marți în cadrul Consiliului de Miniștri, astfel încât „parlamentul să-l poată revizui miercuri și joi", după cum a declarat prim-ministrul Manuel Valls.

Că să-nțelegi ce-nseamnă această a patra extindere a stării de urgență, am vorbit cu un consultant juridic:

VICE: Amintește-ne, te rog, ce-nseamnă „starea de urgență" în termeni legali. Gerladine Bovi-Hosy: E un sistem excepțional, care permite Guvernului să pună în aplicare măsuri de criză. Chestia asta e mai presus de regulile obișnuite ale poliției sau instituțiilor judiciare. Cu alte cuvinte, în timpul stării de urgență, măsurile pot fi luate fără să treacă prin procedurile normale, lucru care dă mai multă putere comisarului de poliție.

Spre exemplu, o stare de urgență poate interzice accesul vehiculelor sau persoanelor într-o anumită zonă, care este identificată ca zonă de risc. Sau, pur și simplu, se poate interzice accesul oamenilor într-o zonă; se poate institui o stare de asediu, se închid unitățile care lucrează cu publicul și se impun constrângeri puternice la proteste.

Guvernul poate să reînnoiască starea de urgență pentru o perioadă limitată de timp?
Nu există asemenea limitări în lege. Dar, înainte de toate, există o procedură care trebuie respectată. Extinderea stării de urgență se face doar cu votul Parlamentului. Deci, e esențial ca Guvernul să propună o legislație de fiecare dată când starea de urgență trebuie să fie reînnoită.

Publicitate

Prezenta stare de urgență a fost prelungită cu două luni și jumătate, din cauză că urmau Campionatul European de Fotbal și Turul Franței la ciclism. Noțiunea de „urgență" implică o perioadă de timp limitată, dar poate fi extinsă oricât.

Au trecut nouă luni de când s-a declarat prima oară stare de urgență. De ce se reînnoiește atât de des și nu se stabilește să dureze, să spunem, un an?
Înainte de tragedia de la Nice, când președintele a anunțat că noua stare de urgență se va încheia pe 26 iulie, nu se aștepta la atacul ăsta terorist. Regulile se aplică pas cu pas. În același timp, suntem într-o situație deloc uzuală, așa că e normal să joci după ureche.

Multe grupuri, precum Liga Franceză a Drepturilor Omului, s-au simțit ofensate când a fost declarată stare de urgență. În noiembrie și decembrie, în timpul COP 21, starea de urgență a fost redirecționată de la scopul ei inițial, care este lupta cu terorismul.

Asta pentru că, la momentul ăla, activiștii pentru mediu au fost plasați sub arest la domiciliu.
Da. Au fost aplicate constrângeri extreme pentru activiști, ca să se evite discursurile lor publice sau ca să nu creeze mișcări de protest. N-a avut nimic de-a face cu atacurile din noiembrie. Dar starea de urgență era în desfășurare și-a fost folosită împotriva activiștilor pentru mediu. Deci, da, din motivul ăsta, poate fi periculoasă starea de urgență. E important ca sistemul ăsta să nu fie folosit în scopuri care depășesc obiectivul inițial. Mă-ntreb, totuși, dacă aceste măsuri sunt eficiente. Rezultatele nu-s foarte clare.

Publicitate

Citește și: De ce a atacat Statul Islamic Parisul și cum vor riposta Franța și NATO?

Vrei să spui că datele nu-s bune?
Nu, nu, avem cifrele. Dar eu sunt sceptic. Văd că numărul persoanelor aflate sub supraveghere administrativă a scăzut. De asemenea, nu s-au recuperat multe arme în timpul raidurilor. Poate că noi nu știm totul pentru că autoritățile nu vor să sperie populația. Sau, cine știe, nu vor să vedem slăbiciunea sistemului.

Extinderea stării de urgență necesită resurse umane și financiare. Există un risc din partea oamenilor care ar trebui să ne protejeze?
Clar. Pentru reînnoirea aceasta, statul va utiliza rezervele operaționale, pentru că armata și poliția au tot fost chemate. Multe ore muncite în plus n-au fost plătite, iar oamenii nu-și pot lua zile libere. Poate că e nevoie de mai multe măsuri concrete, în parale cu starea de urgență. Și chiar trebuie să acceptăm niște constrângeri, nu doar pentru două luni. Trebuie să fim conștienți că nu putem face lucruri pe care înainte le făceam.

Deci, e cazul să ne resemnăm că trăim într-o societate cu măsuri de securitate excesive, pentru că există amenințări teroriste?
Dacă mergi la un meci de fotbal sau la un spectacol, există riscuri. Poate să fie un atac oricând și trebuie să acceptăm asta. Vom fi în siguranță câtă vreme acceptăm asta. E posibil să fi pierdut ceva din reflexele și instinctele noastre, pentru că multă vreme n-am fost în pericol. Dar putem să adoptăm atitudinea asta. Nu trebuie să uităm că starea de urgență e instituită ca să ne ajute. E important ca situația actuală să faciliteze accesul oamenilor la cursuri de siguranță, ca PSC 1.

Cursurile astea ar trebui să fie instituite în paralel cu starea de urgență?
Sunt reacții și proceduri pe care e musai să le știi; cum ar fi să acorzi primul ajutor, cum să evacuezi și securizezi o clădire, ce să faci în cazul unui atac terorist sau chiar chimic. Oamenii care locuiesc în apropierea unei centrale nucleare sau a unei clădiri SEVESCO știu unele proceduri, pentru că se practică antrenamente periodice acolo. Dac-ar ști toată lumea acest tip de exerciții, am putea evita unele surprize sau reacții contraproductive care apar în timpul unui atac.

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre Franța:
Tot ce știm până acum despre atacul de la Nisa
Am vorbit cu un român care locuiește în Nisa despre cum arată orașul după atacul terorist
Peste 80 de morți, în urma unui atac terorist care a avut loc în Nisa de ziua națională a Franței