Șapte trapperi români pe care să-i asculți ca să vezi unde-i hip hopul în 2021

Din 2017 încoace, am scris în fiecare an câte un articol ca ăsta, în care promovez artiști de trap, rap sau hip hop la început de drum, dar la care merită să bagi o ureche. 

Unii dintre ei au confirmat așteptările și s-au menținut, iar acum cel mai probabil îi ai în playlistul tău: Ian și Azteca, Amuly, Bvcovia, OG Eastbull, Bruja, Marko Glass, Arkanian sau Yakki. 

A venit însă rândul altor artiști pe care să-i asculți în timp ce ești la muncă, în drum spre școală sau o freci acasă. Hai să-i luăm pe rând. 

Alberto Grasu e o memă umană, dar una mișto, genul la care nu dai like, ci ador. Post-ironic.

Pe de altă parte, serios, chiar are haz față de mulți alții, deși nici nu-i încă major. Ce-mi place mult la el e că-i asumat. O zice chiar el: „Fac fete să se certe pentru un gras fără dinți”. În rest, Alberto nu excelează prin cine știe ce flow, dar are multe dume. Una care-mi place e „Te crezi fashion icon, dar porți Vagabond”. 

Printre fanii lui Alberto Grasu se numără și Selly, care dansează pe o piesă de-ale lui. Probabil că nimeni nu s-ar fi așteptat la asta. Am râs. 

Ce o să găsești în piesele lui Alberto Grasu: autoironie + despre cum are multe fete (dar realist știm cu toții, inclusiv el, că nu-i chiar așa)

„Și sunt M6 până mor...” MGK îți sugerează din start că-i din Militari (M6 - linia de metrou dinspre Militari, dacă nu ești din București). Dacă l-ai vedea pe stradă și n-ai ști cine e, ai zice că-i un fotbalist de la o echipă medie din Franța, gen Bordeaux.

Încă e prea devreme să îmi dau cu părerea dacă-i de bine sau de rău să fii din Militari, cert e că MGK pare că merge spre gangsta rap. Evident, adaptat pentru peisajul românesc, și asta e de bine că știm cu toții la ce se ajunge uneori în SUA. 

Pe MGK îl prinde nișa asta și are și flow-ul care trebuie. Clipurile sunt făcute de regizori buni, sound-ul la fel, iar ca prezentare e fresh. Uneori, vocea sau versurile sunt mai puțin importante decât modul în care împachetezi produsul.

Ce o să găsești în versurile lui MGK: atunci când restul învățau la școală, el era ocupat cu infracțiuni, dar acum îi mulțumește lu’ Ăl dă sus că-i vin bani de pe urma rap-ului. 

RAVA e mișto și are zeamă de artist. „Giulești-Crângași” e piesa cu care a bubuit. Și el lucrează cu Lu-K Beats, iar asta spune multe despre capacitatea și mirosul lui Luca de a găsi noi artiști. Dar asta e altă poveste. 

În ultimul timp, RAVA a scos piese cu unii dintre cei mai tari artiști de la noi pe zona asta: Azteca, Amuly, Killa Fonic. Killa a spus chiar și într-un interviu că RAVA e unul dintre preferații lui din România.

Ce o să găsești în piesele lui Rava: ceva despre Giulești-Crângași, de restul nu-s sigur, că n-am înțeles exact versurile. Vezi poate înțelegi tu. 

După părerea mea (adică a unui băiat simplu din Pitești, crescut și pe la țară, mutat între timp în capitală), Young G merită mult mai multă apreciere și recunoaștere (în cifre, cel puțin) decât o are în prezent. Știu, sună a ceva ce-ar spune oamenii ăia care ascultă artiști și trupe underground care au zece fani cu tot cu prietenii lor. 

Young G sunt un grup de băieți pasionați care fac muzică. Și le iese. Au un sound mișto, iar la flow-uri stau bine. Primesc niște puncte bonus și pentru că se încadrează în caracteristicile fizice ale unor rapperi/trapperi.

Nu știu dacă o să se mențină pe termen mediu-lung în formula asta, fiindcă se simte diferența de potențial dintre ei. Dar rămâne de văzut cum și în ce fel vor continua. 

Ce o să găsești în versurile celor de la Young G: șmecherie, băiețeală, chestii de viață, chestii de dragoste. De toate. 

La fel ca MGK, și Albert NBN vine din Militari, dar probabil ai aflat asta deja din versurile de real angajament „Pizdo, sunt Beto….Știi că vin din Militari”. 

Și el merge tot spre gangsta rap. O nișă puțin acoperită de noul val de artiști în România, dar aparent public doritor există, fiindcă AlbertNBN a reușit să se ridice într-un timp scurt. 

Bine, dacă e s-o spun pe aia dreaptă, n-are el cine știe ce flow, nu are dume, iar hazul nu e nici el punctul lui forte. Ce l-a scos în față? Promovarea primită de la Nane, sound-ul lucrat de Lu-K Beats și clipurile regizate de oameni care fac chestii blană. Ceea ce-i smart din partea lui, fiindcă a știut cum să-și valorifice potențialul. 

„Am arsenal în dormitor” - așa ne mai zice AlbertNBN. Totuși, țin să cred că are cel mult un tricou și un fular cu echipa de fotbal Arsenal Londra decât ce vrea el să dea impresia. Dar nu despre asta e vorba. 

Ce o să găsești în piesele lui Albert NBN: d-alea clasice cu „bat, fut, sparg”, dar ambalate bine cât să te facă să fredonezi sau să dai din cap. 

Să ne înțelegem de la început. Dhali e opusul a tot ce ai auzit de la cei de mai sus. Are un alt stil, care-ți merge mai mult la sentiment. Ce cântă el nu-s neapărat genul de piese pe care să le asculți cu mâna pe mouse sau în timp ce scrollezi pe Facebook. Sau poți face și asta.

Atinge subiecte de viață, cu frustrări firești, neajunsuri din copilărie sau epic failuri în dragoste. Mai puțin pe bagabonțeală și șmecherie, ci subiecte apropiate mai realist de viața cotidiană, până la urmă. D-aia zic, e alt stil. 

Dhali are mână bună și la regie, așa că unele dintre clipurile celor de mai sus sunt făcute de el și-s mișto.

Ce o să găsești în piesele lui Dhali: mai bine ascultă-le și o să-ți dai seama rapid și singur despre ce-i vorba. 

Gheboasă „de la șmecheroasă” e un personaj foarte carismatic din Târgoviște. Trebuie spus că orașul ăsta are trei elemente reprezentative: Vlad Țepeș, Chindia și Gheboasă. 

A început sub formă de meme trap. În continuare se menține așa, dar după prestația de la Urbanist Sessions s-a schimbat puțin percepția despre el. Aici a dovedit că poate fi și serios când trebuie și a livrat frumos, elegant, cât de cât. A fost apreciat atât pentru ce a cântat, cât și pentru caterinca de după. La mai multe de-astea, Gheboasă!

În rest, Gheboasă are vrăjeală, îți dă un vibe bun și flow-ul potrivit. Cel puțin pentru un băiat din Târgoviște.

Ce o să găsești în piesele lui Gheboasă: că ni l-a dat cu 0,7 mai mereu, dar ne păcălește, în realitate e 0,5. 

Chit că n-are încă cifrele care să i-o demostreze, eu unul îl văd pe Prince AM undeva sus în topul industriei de hip-hop din România. Omul poate să-ți dea și de corason, și de șmecherie. Atât pe strofă, cât și refren. 

El a început de fapt în trupa NORDWLUI, doar că, s-o zic pe aia dreaptă, ceilalți doi colegi ai lui n-au treabă cu muzica, ci mai degrabă îl încurcă. Na, aia e. 

Din păcate, Prince AM n-a mai scos ceva de anul trecut, așa că tot ce sper e să continue cu muzica și să se țină, fiindcă e fix ce trebuie.

Ce o să găsești în piesele lui Prince AM: muzică de șmecherie & corason, dar pe care poți s-o asculți și cu mâna pe mouse, în timp ce faci altceva. 

Poți să-l urmărești pe Mădălin Istrate, autorul articolului, pe pagina lui de Facebook sau pe Instagram.