Am fost la Vaslui să văd dacă autoritățile locale o spală pe Ana Pauker

Săptămâna trecută, internetul s-a scandalizat pentru că pe afișul unui eveniment de 8-9 martie, organizat de Muzeul Județean Vaslui, dedicat „Femeilor celebre ale României Întregite”, apărea fotografia Anei Pauker, alături de personaje precum Regina Maria sau Ecaterina Teodoroiu. Când și-au dat seama de greșeală, cei de la muzeu au înlocuit fotografia, dar comentariile nu s-au oprit, iar angajații instituției au fost numiți „bolșevici”.

Ana Pauker, poreclită „Stalin cu fustă” și „doamna de fier a României”, a fost un lider puternic în anii comunismului stalinist, contribuind la instaurarea regimului dictatorial pe aceste meleaguri. La revenirea ei în România, în 1944, avea misiunea de a informa Moscova despre evenimentele de aici și de a „staliniza” țara. Este și cea care, pentru a intra mai bine în grațiile rușilor, a scris și a semnat actul de cedare a Insulei Șerpilor Uniunii Sovietice, fără ca România să primească ceva înapoi.

Așadar, nu e nejustificată indignarea oamenilor când au văzut alăturarea de pe afiș. Așa că am fost două zile la Vaslui, la evenimentul organizat de Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” și Consiliul Județean Vaslui, să aflu care-i treaba cu simpozionul ăsta și dacă „a fost sau n-a fost” Ana Pauker pe afiș. Și de ce a fost, eventual.

Ajuns acolo, aflu dintr-un pliant cu programul evenimentului (pe care nu-l găsisem în prealabil pe internet) că printre prezentări va fi una și despre Ana Pauker: „O stea roșie la începutul comunismului românesc”, a istoricului Alin Spânu de la Facultatea de Istorie, Universitatea București.

Surpriză, în prezentarea istoricului nu se încearcă spălarea imaginii stalinistei sau încadrarea ei „de partea bună a istoriei”, alături de celelalte femei de pe afiș. Alin Spânu a vorbit, de exemplu, despre cum Pauker, în anul în care a studiat medicina la Moscova, a învățat și munca de propagandă. Odată cu înființarea Partidului Comunist din România (mai 1921), este aleasă secretar al Comitetului Central pentru Femeile Comuniste și „va fi una dintre foarte puținele femei aflate la vârful unei mișcări politice, comuniste sau de altă natură, și își va menține acest statut și în perioada următoare”. În 1924 este însărcinată de partid să organizeze tipărirea și distribuirea de presă ilegală comunistă. Este arestată, apoi eliberată și fuge în URSS, după care acționează în partidele comuniste din Germania, Franța, Austria.

Istoricul a mai povestit și cum propaganda comunistă i-a construit imaginea de eroină roșie. În 1935, la un an după ce fusese aleasă prim-secretar al Comitetului Central PCR, este arestată împreună cu ceilalți membri ai secretariatului. Conform raportului ulterior al poliției, unul dintre comuniști a opus rezistență în timpul arestării, așa că un detectiv a scos pistolul pentru a-l intimida. În agitația creată, revolverul s-a descărcat și un glonț a ricoșat în piciorul Anei Pauker, fără a provoca răni severe. Însă propaganda comunistă a transformat povestea în conspirație, cu mesaje precum „Jos asasinii! Guvernul a încercat să o asasineze pe Ana Pauker prin împușcare!”.

11 ani mai târziu, când comuniștii erau la putere, detectivul care o împușcase a fost arestat și a făcut 15 ani de închisoare „pentru crima de activitate intensă împotriva clasei muncitoare”. Și ăsta e doar un abuz al femeii, descoperit de istoric în documentele vremii. Propaganda a făcut și timbre cu figura ei, pentru a-i întipări imaginea în mentalul colectiv ca simbol al luptei comuniste.

La sfârșitul prezentării, pentru a arăta cât de importantă a fost Pauker pentru Uniunea Sovietică, istoricul a povestit cum, după ce aceștia au ocupat Basarabia și Bucovina în 1940, Ion Codreanu, unul dintre liderii unioniști care au fost arestați, a fost dat la schimb pentru Ana Pauker, urmând cariera ei de propagandă de la Moscova.

Cum prezentarea lui Alin Spânu a fost pusă spre finalul evenimentului de două zile, în sală nu mai rămăsese foarte multă lume, mai mult istorici decât participanți. Cam trist că vasluienii n-au stat și la discuția asta, care mi s-a părut mai interesantă decât celelalte din eveniment, pentru că istoria înseamnă să vorbești și despre personajele ei negative, cum au ajuns la putere și ce au făcut.

Așadar, o prezentare care nu încearcă s-o albească pe Pauker sau să rescrie istoria în favoarea ei. Cum a apărut, totuși, imaginea ei pe un afiș ce părea să celebreze personaje pozitive ale istoriei? Am vorbit cu Ramona-Maria Mocanu, directorul muzeului, să mă lămurească.

Evenimentul, cum a fost gândit inițial, acum un an, se numea „Femei celebre și mai puțin celebre ale României” și timp de aproape șase luni au fost strânse materiale și fotografii despre personaje feminine, bune sau rele. „Ne place sau nu, Ana Pauker a fost pe coperta revistei Time în 1948, a fost prima femeie ministru de externe din lume, lucru care o face celebră. Celebritate nu înseamnă pozitiv sau negativ”, a explicat Ramona-Maria Mocanu. Astfel, printre personalități ca Regina Maria sau Ecaterina Teodoroiu, se numărau și persoane precum Ana Pauker, pentru că scopul evenimentului nu era doar de a celebra femeile care au marcat istoria în sens pozitiv.

Ulterior, pentru că simpozionul a fost trecut pe lista evenimentelor dedicate Centenarului, titlul a fost schimbat în „Femei celebre ale României Întregite” și evenimentul s-a extins pe două zile: prima dedicată celor o sută de ani de la Unire și a doua femeilor celebre, indiferent de alinierea morală, lawful good sau chaotic evil. Afișul buclucaș trebuia să reflecte prima parte a evenimentului, dar cumva a ajuns și Pauker pe acolo. Și de aici confuzia: ori cine a făcut afișul nu și-a dat seama de schimbarea de context, ori pur și simplu a pus o poză cu Ana Pauker fără să știe prea bine cine a fost și de ce nu merge acolo.

„Va urma o discuție în consiliul nostru științific, să ne dăm seama de ce la editare a apărut așa și nu altfel. Dar noi nu am fost întrebați de ce am făcut asta, ne-au pus direct la zid. S-au scandalizat foarte mult, dar nimeni nu și-a dat seama că pe afișul inițial, în loc de Smaranda Brăescu era Amy Johnson, aviatoare engleză, pentru că și pe Wikipedia, pe pagina Smarandei Brăescu, prima fotografie este a lui Amy Johnson. Nimeni n-a sesizat și asta”, mi-a mai spus directoarea muzeului de istorie din Vaslui.

După ce am ascultat explicațiile directoarei și-am participat și la eveniment, să văd ce vorbesc oamenii despre Pauker și dacă încearcă s-o albească sau nu, îi cred. Cine a făcut afișul nu și-a dat seama de context și, ulterior, nu s-a comunicat foarte bine, ca lumea să înțeleagă contextul erorii.