De ce oamenii musculoși și atletici tot mor de infarct, la fel ca fumătorii și loazele

Bob Harper, gazda super fit de 51 de ani a reality show-ului despre slăbit The Biggest Loser, a avut un atac de cord acum câteva săptămâni în timp ce exersa în New York, a declarat el pentru TMZ. Un doctor care se afla la sala de fitness la momentul respectiv i-a salvat viața cu manevra de resuscitare și tehnici de defibrilare. Harper a fost inconștient două zile și încă își revine în New York, până când doctorii o să-l elibereze și va putea zbura acasă în Los Angeles.

Harper a dat vina pe gene, pentru că și mama lui a murit de infarct la 70 de ani. Chiar așa se întâmplă?

În primul rând, atacurile de cord sunt extrem de comune și reprezintă cauza principală pentru decesele din America, cu peste șase sute de mii de cazuri în 2014. Bărbații americani au 50% șanse să dezvolte probleme cu inima, spune Martha Gulati, medic șef al secției de cardiologie de la Universitatea din Phoenix. Însă Gulati conștientizează că în cazul lui Harper e ceva unic, deoarece el e destul de tânăr (dacă ai sub 55 de ani, ești considerat tânăr pentru un atac de cord). Dacă ținem cont și de jobul lui, Harper e sănătos tun.

Istoricul familial este printre primele lucruri despre care întreabă doctorii, spune Gulati. În jur de o persoană din 250 are una dintre cele două forme de Hypercholesterolemie Familială, o condiție genetică care poate cauza boli chiar și de la 20 de ani, dacă nu este depistată. Un simplu test genetic ar putea identifica persoanele cu o predispoziție genetică spre boli ale inimii, astfel își pot adapta viața în funcție de boală (cum ar fi să mănânce mai bine, să ia medicamente și să exerseze). Dar Gulati spune că nici asta nu ar fi foarte necesar dacă doctorii pot urmări o boală cardiacă de-a lungul mai multor generații. „Cu cât aflăm mai devreme de prezența unei boli, cu atât putem încerca mai mult să prevenim boala, fără medicamentație", spune ea.

Deci există posibilitatea ca Harper chiar să aibă o mutație sau vreun factor moștenit de boli cardiace. Dar Kim Allan Williams, șeful departamentului de cardiologie de la Școala de Medicină a Universității Rush și fostul președinte al Colegiul American de Cardiologie spune că există posibilitatea unor factori de mediu.

„Nu prea poți să te salvezi de standardul dietei americane doar prin exerciții" spune Williams. Dietele americane tind să fie ridicate în proteină animală, chestii de genul ouă, carne și pește. Deși asta poate ajuta atleții tineri să se întremeze mai repede, există speculația că dietele prea bogate în proteine duc la formarea plăcii arteriale, ceea ce odată cu vârsta mărește riscul de boli cardiace. (E posibil ca Harper să fi pățit asta. În 2015, îi spunea lui Rachel Ray că mănâncă două sau trei ouă la micul dejun în fiecare dimineață pentru că vrea „proteina și grăsimea".)

Asociația the American Heart are o listă de „cele șapte sfaturi simple ale vieții", care prezintă șapte lucruri pentru a reduce riscul de boli cardiace. Acestea sunt: menține presiunea arterială scăzută, la fel și glicemia din sânge, să fii activ, să ai o dietă sănătoasă pentru inimă, să slăbești și să nu fumezi.

Există vreo porțiune a populației care să le urmeze pe toate cele șapte? Doar 3%, spune Williams. „Asta îi face pe toți vulnerabili și de asta bolile cardiace sunt principala cauză de deces în America de prin 1918". Evident, Harper e pus la punct cu partea de exerciții fizice, „dar toată lumea trebuie să aibă o dietă care să nu contribuie la formarea plăcii e ceva ce nu multă lume conștientizează", spune Williams.

Nu e suficient doar să arăți sănătos. Poți să fii slab și să ai un nivel ridicat de colesterol sau presiune arterială, ceea ce te poate face vulnerabil la boli cardiace. „Prezumția că dacă ești sănătos, nu ai hipertensiune nu e tocmai adevărată", spune Gulati. Câteodată, până și doctorii se lasă păcăliți de asta. „Hipertensiunea arterială este atât de predominantă în populația americană, încât e cunoscută ca «ucigașul invizibil», pentru că mulți oameni suferă de asta, dar nu știu."

Gulati spune că atleții sunt cei mai dificili pacienți de îngrijit pentru cardiologi, pentru că mulți dintre ei sunt dezinformați despre ce înseamnă o dietă sănătoasă. De asemenea, există studii care spun că atleții extremi (titlu care ar putea sau nu să i se aplice și lui Harper) au o predispoziție mai mare pentru boli cardiace. Însă nimeni nu e tocmai sigur de ce.

Există lucruri pe care oamenii le pot face ca să menține sănătoasă inima, chiar și după un atac de cord. Pot trece la o dietă bazată integral doar pe plante, gen vegetariană sau vegană, sau chiar și la diete mai extreme, cum sunt Esselstyn și Ornish, care limitează numărul de grăsimi vegetale consumate.

Dacă sună dificil să previi bolile cardiace ca american, asta pentru că așa e. Williams spune că până și colegii lui cardiologi mor de boli de inimă. Chiar dacă știi ce e mai bine să faci pentru inima ta, asta nu înseamnă că și respecți îndrumările. „Eu întreb orice pacient despre factorii de risc, ca să aflăm ce schimbări individuale pot aborda", spune Gulati. „Aici medicina devine o artă și o știință, pentru că e un echilibru diferit pentru fiecare individ în parte". Cel mai probabil și Harper caută un echilibru personal după atacul de cord.

Traducere: Diana Pintilie