Cum pot fi pedepsiți cei care îți distribuie pozele nud, deși nu există o lege clară în România

Pe un ger care-ți intra în oase, un pumn de oameni s-a adunat la Universitate, în semn de solidaritate cu Mara.

Ea avea 19 ani când i-a trimis câteva poze nud lui Vlad. După o relație scurtă, cei doi s-au despărțit. Însă băiatul a încercat să o șantajeze pentru a relua relația. Nu i-a mers, așa că a trimis respectivele poze rudelor și prietenilor fetei, înainte de a posta mai multe anunțuri pe site-uri de escorte, cu numărul ei de telefon și adresa de acasă. Mara a mers la secția de poliție, unde o psiholoagă i-a spus că e vina ei și ar trebui să fie mai atentă cui trimite poze. Oamenii legii i-au spus că nu-i vorba de nicio infracțiune, că nu au ce să facă, atât timp cât nu se sinucide, așa cum i-a sugerat Vlad. După ce au plimbat-o de la o secția la alta, polițiștii au deschis un dosar penal pentru violarea vieții private și amenințare. La un moment dat, una dintre cele două infracțiuni a zburat din dosarul lui Vlad.

După publicarea cazului Marei pe Casa Jurnalistului, mulți s-au întrebat de ce nu există un cadru legislativ clar pentru pedepsirea faptelor ce intră la categoria revenge porn, în România.

Ca să înțelegi ce intră mai exact la categoria revenge porn, definiția uzuală se referă la postarea online a unor imagini sexuale explicite fără consimțământul persoanei cu scopul de răzbunare sau hărțuire.

Pentru că Mara nu este singura victimă, am vrut să aflu ce se întâmplă în situațiile de revenge porn, în lipsa unui cadru legislativ care să pedepsească exact această faptă. Am vorbit cu un judecător și un procuror DIICOT, ca să înțeleg pentru ce ajungi în fața instanței când faci așa ceva în România.

În 2016, un tip care a procedat la fel ca agresorul Marei a primit o condamnare de un an și patru luni de închisoare, cu suspendare, pentru fals informatic, într-o instanță din Timișoara.

Un alt caz de revenge porn este cel al notarului Ovidiu Cristian Stoica. În 2012, el s-a ales cu o pedeapsă cu suspendare pentru răspândire de materiale obscene, după o decizie a Înaltei Curți. Deși a recunoscut în fața anchetatorilor că a trimis prin e-mail poze cu fosta sa prietenă, în timp ce făcea sex oral, el a invocat mai multe nereguli procedurale și a susținut că nu a avut parte de un proces echitabil. În iunie, CEDO i-a dat câștig de cauză lui Stoica și a obligat statul român să-i plătească 2 300 de euro notarului din Bacău.

În aprilie 2015, un alt caz de revenge porn s-a terminat cu o condamnare la doi ani și două luni de închisoare cu suspendare pentru șantaj și acces ilegal la un sistem informatic. Instanța l-a obligat și la plata unor daune de zece mii de euro pe Vlad Coșereanu, pentru că i-a spart contul de Facebook al fostei iubite și a încercat să o șantajeze cu mai multe fotografii nud. Nu i-a mers, ba s-a ales și cu o condamnare pentru pornografie infantilă, întrucât ea era minoră în timpul relației cu Coșereanu.

De altfel, și pe Mara au întrebat-o polițiștii dacă era minoră, când și-a făcut poze goală. Asta pentru că revenge porn-ul la adulți e mai greu de probat decât pornografia infantilă, după cum scriu și cei de la Casă.

În mai 2018, un minor a primit o măsură educativă pentru șase luni, iar părinții săi au fost obligați să plătească daune de 40 de mii de lei victimei revenge porn-ului. Condamnarea a fost pentru șantaj și pornografie infantilă, după ce agresorul de 17 ani a încercat să obțină servicii sexuale de la victima de 15 ani și a amenințat-o că va răspândi în liceu fotografii cu ea goală. Câteva poze chiar au ajuns la colegii fetei; un caz clasic de revenge porn.

În toate aceste cazuri, revenge porn-ul a îmbrăcat straiele șantajului, pornografiei infantile, amenințării, falsului informatic, răspândirii de materiale obscene și accesului ilegal la un sistem informatic. Polițiștii, deseori, nu sunt siguri dacă e vorba de o infracțiune și încearcă să convingă victima să-l dea în judecată în civil pe agresor, așa cum i s-a spus Marei.

Cum revenge porn-ul este o infracțiune care se întâmplă de multe ori în online, pe fir intră și DIICOT. S-a întâmplat și în cazul lui Oliver Robert Nohai. Așa că am vorbit cu un procuror DIICOT, să înțeleg cum e încadrată o asemenea infracțiune.

„De multe ori trebuie să mergi pe civil. Dacă e vorba doar de o răzbunare, atunci îl dai în judecată pentru răspundere civilă delictuală. Apoi, pentru penal, depinde foarte mult de la o speță la alta. S-ar putea să avem un mic element de alterare a datelor, care să ne ducă la o infracțiune informatică. Trebuie să vezi detaliile acțiunilor făptuitorului, fiecare operațiune, ce creează, pe ce cale a obținut fotografiile. De obicei, găsim ceva ilegal în acest lanț.”

Totuși, dacă agresorul urmărește să obțină un folos, fie sub formă de bani, fie printr-o continuare a relației, atunci e vorba de șantaj. Însă pot fi și amenințare sau hărțuire, alte încadrări care apar în dosare de revenge porn, mi-a explicat procurorul DIICOT.

„Nici nu știu dacă va exista vreodată o lege pe revenge porn. Răzbunarea e o chestiune strict civilă. Dacă, pe parcurs, făptuitorul face ceva care să te ducă în penal, atunci mergi pe calea asta. Legiuitorul nu a considerat că este vorba de o infracțiune destul de gravă, încât să necesite o răspundere penală. Până la urmă ne limităm la lege, nu la ce ne convine sau nu”, a completat procurorul Direcției.

Pentru că există dosare de revenge porn care ajung în instanțe pe drept penal, l-am întrebat ce se face în asemenea situații și pe judecătorul Cristi Danileț.

În lipsa unei legi specifice, se poate vorbi de o infracțiune de violare a vieții private, de șantaj ori de fals informatic, dacă făptuitorul urcă pozele pe un site de escorte, alături de numărul de telefon al victimei, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Nohai.

„Noi avem multe dosare pe așa ceva în România. De regulă, e însoțit de șantaj, revenge porn cu șantaj, ceea ce e mult mai simplu”, mi-a explicat Dănileț, punctând că tocmai de asta e nevoie de o lege pentru revenge porn în România.

Sigur, revenge porn-ul este o agresiune online din mileniul ăsta, dar a venit vremea ca legea să o prindă din urmă. S-a întâmplat în aprilie 2015 în Anglia și Țara Galilor. Printr-o lege nouă, răspândirea de poze private cu caracter sexual fără consimțământul persoanei a devenit o infracțiune pedepsită cu până la doi ani de închisoare. În doar un an, peste 200 de persoane au fost anchetate pe baza noii legi dată de Londra. În februarie 2016, revenge porn a devenit o infracțiune specifică și în Irlanda de Nord, iar două luni mai târziu, a urmat Scoția.

În Franța, legea privind protecția vieții private este mult mai strictă, iar răspândirea unei imagini făcute într-un spațiu privat fără consimțământul persoanei este oricum o infracțiune.

În Germania, imaginile intime ale partenerilor trebuie să fie șterse dacă aceștia cer, potrivit unei decizii din 2014 a Înaltei Curți. Din același an, israelienii riscă până la cinci ani de închisoare pentru revenge porn, iar o altă lege pedepsește infracțiunea din 2016 în Malta.

Pe partea cealaltă a oceanului, legi împotriva revenge porn există în 40 de state ale Americii, în Canada și Australia.

Ceea ce au în comun aceste legi este că interzic în mod expres răspândirea de imagini intime în lipsa consimțământului. Chiar dacă victima și-a făcut poze nud și le-a trimis la un moment dat agresorului de bunăvoie, asta nu înseamnă că a fost de acord ca acestea să fie folosite în orice mod de către cel care le-a primit. Asta reclamă cei care nu înțeleg că revenge porn-ul este o infracțiune și nu înseamnă că ți-o ceri, dacă îți faci poze nud și i le trimiți cuiva.

Tocmai asta lipsește și din legislația românească, un amendament care să acopere clar „distribuirea de fotografii intime sau cu caracter sexual fără consimțământ”, așa cum a apărut și în legile altor țări care pedepsesc revenge porn-ul. Până atunci, anchetatorii trebuie să găsească infracțiuni conexe pentru a pedepsi asemenea fapte în România.