Dieta asta funcționează doar pentru oamenii bogați fiindcă așa e viața

Dieta mediteraneană te fereşte de boli cardiovasculare, dar numai dacă ai bani sau studii superioare, potrivit unui nou studiu al cercetătorilor italieni. Dar unii experţi pun sub semnul întrebării chestiuni de nuanţă ale rezultatelor.

De ani de zile, oamenii de ştiinţă tot evaluează beneficiile dietei mediteraneene, bogată în fructe, legume, nuci, cereale integrale, ceva pui, peşte şi fructe de mare, cantităţi moderate de lactate şi mai puţină carne roşie sau dulciuri. (Cantităţile exacte recomandate din aceste alimente au făcut obiectul unei dezbateri). Studiile au arătat că persoanele care urmează o dietă mediteraneană au un risc mai scăzut să se îmbolnăvească de cancer sau boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer, şi au şanse mai mari să trăiască mai mult. S-ar părea că dieta mediteraneană e una sănătoasă din toate punctele de vedere. Dar rămâne întrebarea: e la fel de benefică pentru toată lumea?

În cadrul acestui studiu, publicat luni în Jurnalul Internaţional de Epidemiologie, cercetătorii au analizat datele colectate de la un eşantion de aproximativ 24 000 de italieni trecuţi de 35 de ani. Folosind o serie de chestionare şi declaraţiile participanţilor, cercetătorii au analizat cât de strict au urmat aceştia dieta mediteraneană şi situaţia lor socio-economică, corelând aceste date cu incidenţa bolilor cardiovasculare (atacuri de cord, operaţii de bypass, hipertensiune), conform fişelor medicale şi certificatelor de deces. După eliminarea participanţilor ale căror date erau incomplete sau care aveau probleme de sănătate care ar fi interferat cu scopurile studiului, cercetătorii au analizat datele a peste 13 000 de persoane.

Studiul a relevat că, în rândul persoanelor care au urmat dieta mediteraneană cu stricteţe, incidenţa bolilor cardiovasculare a fost semnificativ mai scăzută. Nimic nou până aici. Dar, analiza comparativă dintre oamenii bogaţi şi cei săraci care au urmat dieta cu stricteţe a arătat că numai oamenii bogaţi au avut parte de beneficiile acestui regim: persoanele educate şi cu venituri mari au prezentat riscuri cu 57% mai mici de a se îmbolnăvi de afecţiuni cardiovasculare, în timp ce persoanele cu venituri mici şi nivel mai mic de educaţie au prezentat acelaşi risc de îmbolnăvire ca şi în cazul în care n-ar fi urmat această dietă.

Acest studiu, ca multe altele, sugerează că un regim alimentar mediteranean este benefic pentru sănătate. „Se confirmă încă o dată că dieta mediteraneană previne apariţia bolilor cardiovasculare. Asta e important. E un concept care merită subliniat", potrivit lui Clyde Yancy, şeful catedrei de cardiologie de la Universitatea de Medicină Northwestern şi purtător de cuvânt al Asociaţiei Americane de Cardiologie.

Dar dincolo de mesajul ăsta, ar trebui să ne uităm cu atenţie la ce altceva mai arată rezultatele studiului. Datele au fost culese în Italia, unde oamenii obişnuiţi mănâncă puţin altfel decât americanii de rând, aşadar rezultatele nu sunt neapărat relevante pentru populaţia americană, explică Alice Lichtenstein, profesoară de nutriţie şi politici alimentare la Universitatea Tufts. E de notorietate faptul că oamenii nu ţin minte ce mănâncă (pe bune, ce-ai mâncat la cină vineri?), ceea ce iar ar fi influenţat rezultatele, deşi asta nu li se poate imputa cercetătorilor.

Şi mai e ceva ciudat la datele astea, afirmă Lichtenstein. Nivelul de educaţie e, în general, un substitut pentru clasa socio-economică, sunt doi factori strâns legaţi unul de altul, cel puţin în SUA. Dar în cadrul acestui studiu, oamenii cu un nivel mai mare de educaţie au mâncat o varietate mai mare de fructe şi legume, în timp ce oamenii cu venituri mari au mâncat mai puţin diversificat decât cei cu venituri scăzute. „S-ar presupune că oamenii mai educaţi ar şti mai bine ce şi cum e mai sănătos să mănânci şi ar aplica cunoştinţele astea. Dar când ne uităm la date, unde se face distincţie între nivelul de educaţie şi nivelul de venit, nu prea e clar ce se întâmplă", afirmă Lichtenstein.

Nu e un motiv suficient să nu luăm în seamă rezultatele, dar acestea trebuie privite cu o doză de scepticism. „Începem cu numitorul comun al subiecţilor studiului. Când îi împărţim pe categorii, încep să apară semnale ilogice", afirmă Yancy.

Cercetătorii pun discrepanţele legate de starea de sănătate pe seama faptului că oamenii bogaţi au mai multe opţiuni alimentare. Lichtenstein e de acord, însă există şi alţi factori probabili, cum ar fi să ai timp să găteşti, să nu-ţi faci griji că n-ai ce pune pe masă şi să locuieşti lângă magazine unde găseşti alimente bune şi bogate în nutrienţi.

După părerea lui Yancy, e vorba de accesibilitate. „E adevărat că dieta mediteraneană nu funcţionează în cazul persoanelor dezavantajate? Sau e adevărat că funcţionează la oricine, dar cei cu mai puţine resurse nu au acces la toate elementele dietei?", se întreabă el.

Rezultatele studiului, pe scurt, subliniază discrepanţele în materie de sănătate dintre diversele categorii socio-economice, pe care cercetătorii şi autorităţile sanitare le cunosc deja. Există câteva programe federale pentru a informa americanii cu venituri scăzute cu privire la nutriţie şi obiceiuri alimentare sănătoase, dintre care cel mai celebru e SNAP (Supplemental Nutrition Assistance Program, cunoscut în trecut ca tichete de masă), iar aceste programe pot fi eficiente.

Dar pentru a reduce discrepanţele în ceea ce priveşte starea de sănătate, persoanele cu venituri scăzute trebuie să aibă acces la o alimentaţie mai bună, ceea ce ar reduce incidenţa problemelor de sănătate din aceste comunităţi, cum ar fi obezitatea, diabetul şi bolile cardiovasculare. Iar asta implică schimbări de politici în alimentaţia publică.

„Una dintre provocările majore e să facem în aşa fel încât un număr cât mai mare de oameni să aibă acces la alimente sănătoase, indiferent de nivelul lor de venit", afirmă Yancy, mai ales că există o corelaţie puternică între alimentaţie şi starea de sănătate. „Aceste date ne ajută să subliniem importanţa îmbunătăţirii accesului la fructe şi legume proaspete pentru toate categoriile sociale."