De ce Trump are „o mare parte din vină” pentru invazia Rusiei în Ucraina

Omul care a avut un rol esențial în prima punere sub acuzare a lui Donald Trump din timpul mandatului său e de părere că încercarea acestuia de a impune Ucrainei un quid pro quo a fost un factor important care a subminat abilitatea țării de a se opune invaziei rusești.

Colonelul în rezervă Alexander Vindman a fost director de afaceri europene în Consiliul pentru Securitate Națională al lui Trump și se afla în funcție când Trump l-a presat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski „să ne facă tuturor o favoare” și să găsească niște mizerii despre președintele actual Joe Biden.

La sfârșitul lui 2019, Trump a fost acuzat de Camera Reprezentanților că i-a cerut Ucrainei să-l investigheze pe Biden în timp ce a reținut ajutoare militare în valoare de sute de milioane de dolari care i-ar fi fost necesare statului ca să se apere de Rusia. Administrația Trump a trimis până la urmă ajutoarele, dar a produs o întârziere care a pus presiune pe relațiile dintre țări și l-a încurajat pe Putin.

Vindman a fost un martor cheie la respectivul proces.

Din acest motiv, Trump și aliații lui l-au demonizat pe veteranul care a lucrat în armată douăzeci de ani și l-au acuzat de dualitate pentru că acesta s-a născut în Ucraina (și, evident pentru că e evreu). Vindman și-a pierdut jobul la începutul lui 2020, ca pedeapsă pentru că a îndrăznit să depună mărturie împotriva lui Trump, iar acum el e cel care-i dă în judecată pe cei care l-au persecutat.

Vindman a declarat vineri pentru VICE News că decizia lui Trump de a reține ajutoarele militare atât de necesare a afectat abilitatea țării de a se apăra și l-a încurajat pe președintele Vladimir Putin. Și, deși Vindman nu crede că președintele Biden e nevinovat, consideră că marea vină pentru invazia lui Putin o poartă Trump.

„Ucraina e mai puțin capabilă și mai puțin pregătită din cauza corupției lui Trump”, a declarat pentru VICE News Alexander Vindman.

Cameron Joseph: Pentru cititorii noștri care nu cunosc toate detaliile acuzării lui Trump, ne puteți spune ce i-a cerut președintele Trump președintelui Zelenski în iulie 2019?
Alexander Vindman: Coordonam o politică de susținere a Ucrainei. Era un guvern nou; guvernul Zelenski a câștigat pentru că dorea să se integreze și mai mult în Occident. Iar aparatul guvernamental american, care se simțea amenințat de Rusia, a hotărât că nu e potrivit să investim în relația cu Ucraina.

N-a fost o decizie luată din senin. A fost rezultatul strategiei de securitate națională pe care Donald Trump și-a pus semnătura în 2017. De ea am ținut și eu cont când am întocmit mai multe planuri pentru susținerea Ucrainei.

Singurii care s-au opus acestei strategii au fost Donald Trump și acoliții lui, care au reținut ajutoarele militare pentru Ucraina. Totul a culminat cu un apel telefonic prin care Trump a încercat să-l șantajeze pe președintele Zelenski. I-a cerut să deschidă o investigație împotriva lui Joe Biden în schimbul ajutoarelor militare.

Credeți că încercarea lui Trump de a obține un quid pro quo l-a încurajat pe Vladimir Putin? Ce impact credeți că a avut?
Nu există niciun dubiu în privința asta. Din cauza atitudinii lui Trump față de Ucraina, Putin și-a imaginat că, dacă Trump va câștiga din nou alegerile, NATO se va desființa și Ucraina îi va fi oferită pe tavă.

Dar n-a fost așa. Publicul american l-a respins pe Trump și Biden a câștigat legal alegerile. După care fostul președinte a încercat să-i ducă pe partizani spre extremism și să slăbească Statele Unite.

Persoanele care nu cunosc detaliile ar putea crede că aceste evenimente au legătură cu Joe Biden. Dar gândiți-vă la momentul când a început să crească această tensiune militară rusească: în primăvara lui 2021, la câteva săptămâni după insurecția de la Capitoliu. Donald Trump nu s-a retras elegant, ci a continuat să perpetueze minciuni și să sădească ranchiună, iar Putin a profitat de asta.

Vorbim de un proces care durează de douăzeci de ani, dar a progresat enorm în timpul administrației lui Trump. 

Când președintele Biden a ajuns la putere, aceste vulnerabilități și oportunități existau deja. Din perspectiva lui Putin, această super putere era în competiție cu China ca să stabilizeze relația cu Rusia.

Și iată că acum ne aflăm deodată într-o altă lume, una pe care n-am mai experimentat-o de câteva generații.

Credeți că Putin ar mai fi invadat Ucraina dacă Trump nu ar fi transmis că nu-i pasă de această țară? Am mai fi aici?
Trump a fost doar portavocea, dar au fost mai mulți în joc: Tucker Carlson, care s-a jucat cu undele radio rusești, Mike Pompeo, care l-a ridicat în slăvi pe Putin. Oamenii ăștia au sugerat că nu doar publicul american e divizat, ci și elitele. Aceștia sunt vinovați pentru că l-au susținut pe cel mai beligerant și agresiv inamic al nostru.

Credeți că Ucraina e mai puțin pregătită pentru invazia rusă din cauză că Trump a reținut ajutoarele militare la momentul respectiv?
Absolut. A stricat ceea ce ar fi trebuit să fie o relație solidă. Guvernul american dorea să coopereze cu Ucraina și să o ajute să avanseze spre Occident, să scape de corupție. Urma să îl ajute pe Zelenski să impună reforme, să coopereze pe planul de securitate.

Deci Trump a distrus toate astea și a făcut America să piardă foarte mult timp. În tot acest timp, Ucraina ar fi putut deveni mai puternică și mai pregătită pentru invazie. Din cauza corupției lui Trump e țara asta mai puțin capabilă în momentul de față.

Ați emigrat din Ucraina când erați foarte mic și ați colaborat profesional cu multe persoane de acolo în toți acești ani. Cu cine ați vorbit de când a început invazia? Ce ați auzit de la legăturile dvs. din Ucraina?
Nu mai am familie acolo, au emigrat toți. Noi am ajuns aici ca refugiați. Dar mai am prieteni și colegi în țară.

Nu am vorbit cu prea mulți de când a început războiul, pentru că a trecut foarte puțin timp. Dar situația e foarte tulburătoare. Oamenii sunt foarte speriați.

Credeți că Rusia ar fi invadat Ucraina dacă Trump ar fi luat o atitudine mai dură față de Rusia și ar fi susținut mai mult Ucraina?
Trump avea o animozitate profundă față de Ucraina. Știm cu toții teoriile conspirației despre serverele CrowdStrike (o companie ucraineană), despre e-mail-urile lui Hillary Clinton și criticile pe care le-a primit Trump pentru comentariul nepotrivit despre Ucraina din perioada candidaturii. Era clar că nu urma să susțină Ucraina.

Altfel spus, credeți că Putin ar mai fi în Ucraina acum dacă Hillary Clinton ar fi câștigat alegerile în 2016?
E greu de zis. Poate că nu.

Am ajuns la această confruntare pentru că nu am respins cu toate puterile agresiunea Rusiei. Din cauza lui Trump. Fără el, am fi putut evita această catastrofă, care nu e dezastruoasă doar pentru Ucraina, ci și pentru alianța Euro-Atlantică.

Bănuiesc că Hillary Clinton ar fi fost mai dură în privința lui Putin și i-ar fi impus Rusiei niște costuri pentru acțiunile agresive.

Credeți că Putin se va opri la Ucraina sau își va îndrepta atenția și asupra altor state baltice sau aliați NATO?
În Europa, care e miezul intereselor noastre vitale, au mai existat conflicte, dar nu genul acesta de ofensivă militară masivă. Doar puterea combinată a Statelor Unite și a NATO ține lumea pe o traiectorie oarecum pașnică. Din discursul lui Putin, pare că președintele rus e cu ochii pe Moldova, Georgia și Finlanda.

Cred că aliații NATO au standarde înalte și arhitectura apărării construită de ei se va ține tare.

Ce credeți că ar trebui să se întâmple ca NATO sau Statele Unite să trimită trupe pe teren?
Mă îngrijorează, printre altele, la ce scară se petrec lucrurile. Mai ales că au trecut doar 36 de ore. Trebuie să nu uităm că am ezitat să ne implicăm în Balcani în 1990. Ne-am băgat abia după ce am văzut ce catastrofă s-a declanșat. Deocamdată cred că sunt slabe șanse să trimită cineva trupe pe teren, dar e posibil să se întâmple un accident care să provoace treaba asta. Poate un atac cibernetic care să treacă dincolo de granițele Ucrainei, în Europa și Statele Unite.

Sunt mai multe scenarii periculoase. De asta cred că ar fi trebuit să facem mai multe ca să nu ajungem aici.

Ce ați vrea să facă Statele Unite pentru Ucraina? Și cât de mult vă așteptați să se întâmple ceea ce sperați?
Să facem tot ce putem pe plan militar, informațional, diplomatic și economic să izolăm Rusia. Să întărim consensul în cadrul alianței și a partenerilor noștri care sunt de părere că Rusia a întrecut niște limite. Toată lumea se așteaptă să ia atitudine și China, care e o super putere în creștere.

Mi-aș dori să fim mai generoși, să vorbim de sume mai mari de un miliard de dolari. Să reconstruim Ucraina. 

Pe partea militară e periculos. Am fi putut face niște lucruri acum două zile, poate chiar să trimitem niște trupe pe teren cu rol umanitar. Dar acum e prea târziu.

Ar trebui să se formeze un nou parteneriat între NATO și Ucraina, să le oferim ucrainenilor niște împrumuturi, ca să se poată apăra și să facă față acestui război.

Asta n-ar viola regulile după care am operat în timpul Războiului Rece. Nu ne-am ciocnit niciodată direct cu Rusia, dar le-am susținut adversarii sau ei i-au susținut pe adversarii noștri. Afghanistan, Coreea, Vietnam sunt câteva exemple care îmi vin în minte. 

Ce ar fi putut face Biden să evite asta, odată ajuns la putere? Știu că nu v-a plăcut cum a gestionat situația.
Da, ar fi putut s-o evite. N-a luat în considerare anumite măsuri, de teama lui Putin, pentru că Putin e maestru în sădirea fricii. Știe cum să se hrănească din fricile altora. Dar e o iluzie. Rușii nu vor război cu noi. Nu vor război nuclear. Nu vor nici război convențional.

Ne-am pierdut cu firea la un moment dat. Ne antrenasem să nu clipim în fața amenințărilor Rusiei în timpul Războiului Rece, dar am uitat chestia asta. Ne confruntăm cu un adversar care trăiește în lumea aceea și folosește instrumente din lumea aceea, iar noi nu suntem pregătiți.

Ce vă sperie cel mai mult?
Posibilitatea unei confruntări cu Rusia e neglijabilă. Dar probabilitatea unei confruntări semnificative pe parcurs e mai mare dacă nu ne ținem tari pe poziții.