Știri

Cum a ajuns Croația un iad medieval pentru persoanele LGBTQ

Politicienii închid ochii, dar numărul atacurilor sunt în creștere.
homofobia ucigasa din croatia
Un polițist asistă la al 19-lea Gay Pride din centrul Zagrebului, în data de 19 septembrie 2020. Fotografie de Denis Lovrovic/AFP

Niko alerga într-o seară printr-un parc din Zagreb când a auzit urletele. 

Un bărbat a ieșit dintre copaci. Îi sângera capul și plângea. Era urmat de alți doi bărbați, care l-au trântit pe jos și l-au lovit cu bâtele.

„Am sărit în ajutorul victimei, le-am cerut să se oprească”, a zis Niko, care a vorbit cu VICE World News în condiții de anonimitate.

Victima s-a folosit de moment ca să scape și l-a lăsat pe Niko cu agresorii. Erau tineri și purtau mănuși, deși era o seară călduță. La ieșirea din parc, Niko s-a întâlnit din nou cu bărbatul bătut, care era „vizibil șocat și supărat”.

Publicitate

„L-am întrebat dacă are nevoie de ajutor, dacă vrea să sun la ambulanță sau la poliție, dar m-a rugat să îl las în pace și a vrut să meargă acasă”, a zis Niko.

Atacul a avut loc în luna august, lângă Lacul Jarun, un loc din sudul Zagrebului unde se adună des comunitatea gay. De atunci, în Croația au avut loc mai multe incidente similare. E o țară balcanică majoritar catolică în care predomină atitudinile conservatoare împotriva comunității LGBTQ.

Purtătorul de cuvânt al evenimentului Zagreb Pride, Franko Dota, a declarat pentru VICE News că violențele motivate de homofobie au crescut în Croația în ultimul an. S-au raportat numeroase atacuri împotriva bărbaților gay, în diverse parcuri din capitala țării.

„Există un grup de bătăuși care s-au organizat și au atacat bărbați gay în parcurile din Zagreb. Și nu doar că i-au bătut, ci și au aruncat pe ei materiale inflamabile”, a zis el.

La sfârșitul lunii decembrie a avut loc un incident pe care activiștii îl consideră cel mai oribil din ultimele decenii: un bărbat gay de 51 de ani a fost incendiat în parcul Maksimir, o zonă împădurită din estul Zagrebului cunoscută ca loc de întâlnire pentru persoanele gay. Victima le-a povestit polițiștilor că doi bărbați mascați i-au cerut un foc, după care l-au întrebat ce face în parc și cu cine se întâlnește. Apoi au aruncat în el cu un cocktail Molotov. A strigat după ajutor și l-au salvat niște trecători, care l-au dus la spital. A rămas cu arsuri grave pe față, gât și piept.

Publicitate

După atac, Zagreb Pride a rugat orice martori ai altor incidente să iasă în față și să vorbească. Dota a zis că organizația a primit imediat mai multe rapoarte despre atacuri similare care au avut drept țintă bărbați gay în parcurile din Zagreb.

Pe lângă atacul pe care l-a întrerupt în parcul de la Lacul Jarun, Niko a zis că mai cunoaște doi alți bărbați gay care au fost atacați vara trecută în parcul Maksimir și au fost stropiți cu substanțe inflamabile.

Violența și ura împotriva persoanelor LGBTQ nu sunt un fenomen nou în Croația. Un sondaj efectuat de Zagreb Pride în 2019 a descoperit că 60 la sută dintre respondenții LGBTQ au fost atacați verbal sau fizic din cauza orientării sexuale sau a identității de gen.

Într-un incident faimos de la începutul lui 2020, oamenii de la un carnaval din orășelul Imotski, din sudul Croației, au dat foc unei efigii cu un cuplu de același sex și au chiuit de bucurie în timp ce ardea. Evenimentul, care se voia a fi un protest împotriva faptului că Curtea Constituțională le-a dat cuplurilor gay dreptul să adopte copii, a ajuns în știrile internaționale și a fost criticat de președintele Croației, care l-a numit „un gest trist, inuman și total inacceptabil”.

Dar Dota a zis că liderii țării, inclusiv guvernul de centru-dreapta, au ezitat să apere comunitatea LGBTQ.

„Nimeni aflat într-o poziție de putere – ministrul de Interne sau prim-ministrul sau măcar un membru al parlamentului – nu a zis că e un lucru oribil sau că ar condamna acest gen de violență împotriva minorităților. E absurd. Doar citesc aceleași ziare ca și noi”, a zis el.

Publicitate

Conform unui raport efectuat de ILGA Europe în 2020, au existat cel puțin șase incidente în Croația în cadrul cărora s-au incendiat steaguri-curcubeu. În iunie anul trecut, într-un videoclip postat pe Instagram de un grup LGBTQ din orașul Split, al doilea ca mărime din Croația, o mulțime de oameni încearcă să dea foc unui steag LGBTQ. Apoi, în octombrie, pe ferestrele unei organizații lesbiene din Rijeka, cineva a scris „Moarte poponarilor”. La sfârșitul lui februarie 2021, presa locală a raportat că o femeie de 44 de ani a fost împinsă în fața tramvaiului, în miezul zilei, de doi tineri care au strigat slogane homofobe. Agresorii au fost arestați și urmează să fie judecați pentru fapta lor.

Dar activiștii spun că poliția reacționează mult prea lent la atacurile împotriva persoanelor LGBTQ sau le consideră incidente minore.

În ianuarie 2021, după un deceniu de litigii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a descoperit că autoritățile croate nu au recunoscut ca fiind „hate crime” cazul unei lesbiene care a fost lovită cu picioarele într-un club din Zagreb în 2010, de către un bărbat care susținea că toate lesbienele ar trebui omorâte. Atacatorul a fost găsit vinovat doar de tulburarea liniștii publice și a fost amendat cu echivalentul a 40 de euro.

Când un bărbat gay a fost incendiat în parcul Maksimir în luna decembrie, Dota a zis că abia după protestele publicului a început poliția să creadă victima și să investigheze atacul. A mai adăugat că unele persoane LGBTQ care au mers la poliție să spună că au fost atacate au fost ironizate și batjocorite de polițiști cu privire la orientarea lor sexuală sau identitatea de gen.

Publicitate

Poliția i-a întrebat: „Auzi, dar ce ești tu, de fapt? Bărbat sau femeie?” a povestit Dota.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne din Croația a zis că e împotriva acestor infracțiuni și roagă victimele și martorii să depună plângere.

Totuși, a negat că violențele homofobe ar fi crescut și a apărat acțiunile poliției.

„Un număr mare de polițiști sunt dedicați apărării drepturilor omului și sunt împotriva discriminării de orice fel”, a zis purtătorul de cuvânt. „Ca să protejeze drepturile persoanelor LGBTQ, poliția are tot felul de activități preventive în cooperare cu organizațiile non-profit, care au scopul de a informa publicul despre aceste infracțiuni.”

Dota se teme că progresul politic și social care a fost obținut de comunitatea LGBTQ din Croația în ultimii zece ani – țara s-a alăturat Uniunii Europene în 2013 și a legalizat parteneriatul civil între persoane de același sex un an mai târziu – se destramă lent.

„În ultimii douăzeci de ani nu s-au mai înregistrat atacuri organizate de fasciști și homofobi cum s-au întâmplat în ultimii ani. Violențele nepedepsite încurajează alte violențe. Efectiv, se normalizează violența împotriva persoanelor LGBTQ.”

Luna trecută, Parlamentul European a declarat Uniunea Europeană o zonă de libertate pentru persoanele LGBTQ, ca reacție la rezoluțiile anti-LGBT din Polonia. Dar Dota spune că violențele anti-gay din Croația arată că persoanele LGBTQ din cel mai nou membru UE nu trăiesc deloc în libertate.

„Fie că e vorba de o stație de tramvai, un parc sau un bar, persoanele LGBTQ din Zagreb și Croația nu își arată afecțiunea sau identitatea în public”, a zis Dota.