Bărbații care profită de terapie ca să agațe. Și le iese

Și-au continuat relația, dar lucrurile s-au complicat în timpul carantinei. Wester - care chiar mergea la terapie - l-a convins să apeleze la un specialist. „Clar nu i-a spus nimic, fiindcă mi-a zis: Mi-au spus că nu am nevoie de terapie”, își amintește ea. „Vorbim despre un bărbat care e încă dependent de cocaină și care are o mulțime de traume din copilărie. Nimeni n-ar fi spus că nu are nevoie de terapie dacă ar fi fost sincer cu ce se petrece.”

Bineînțeles că nu poți face pe cineva să meargă la terapie dacă nu e pregătit, iar Wester nu subestimează în niciun fel cât de dificil a fost probabil pentru el. Dar lipsa lui de sinceritate a însemnat și că ea a ajuns într-o situație pe care ar fi putut-o evita. „Dacă n-ar fi fost atât de priceput la a părea un anumit tip de persoană la început, nu aș mai ajuns în relație cu el deloc”, spune ea. 

Genul ăsta de comportament este de ceva vreme subiect de discuție pe social media. „Tocmai ce am fost la cea mai groaznică întâlnire cu un bărbat care a spus că a încheiat terapia”, scrie cineva pe Twitter. „Fix de bărbații care îți declară că terapeutul lor le-a spus că sunt bine trebuie să te ferești”, scrie o alta. „Ceea ce vor de fapt să zică este că se așteaptă ca tu să le fii terapeut. Nu și-au dat încă seama cum să o pună în cuvinte”, scrie o a treia. Lista continuă. 

O numim therapy-baiting aka fenomenul cultural în care oameni (majoritatea bărbați, scuze) își folosesc experiența în terapie ca pe o metodă de agățat ca să pară sensibili, deci să te cucerească. În unele cazuri, își exagerează terapia făcută, iar alții își folosesc cunoștințele din limbajul terapeutic în moduri manipulatoare. În cazuri extreme le fac pe ambele. 

Evident că #notallmen, dar pagina de Instagram @beam_me_up_softboi e plină de exemple de bărbați care folosesc terapia ca să agățe femei. În timp ce pentru mulți tipi terapia înseamnă că lucrează la o schimbare reală, pentru alții e doar un performance cu care să atragă femeile. Sau așa cum spune o utilizatoare de Twitter: „Femeile au oferit singure secretele despre ce consideră a fi lucruri ok și bărbații au fost îndeajuns de inteligenți să-și curatorieze personalități cu ajutorul lor.”

Similar cu a acuza pe cineva de queer-baiting - a profita de pe urma esteticii queer - să acuzi pe cineva de asta sau să identifici corect acest comportament este extrem de complicat.

„Terapia rămâne un spațiu incredibil de stigmatizat în multe părți ale populației”, spune Ramani Durvasula, psihologă cliniciană și autoare a Should I Stay or Should I Go, când am întrebat-o de ce s-ar putea folosi terapia ca momeală. „Prin social media s-a normalizat ca oamenii să vorbească despre sănătate mintală.” Durvasula accentuează cât de minunat este pentru cei care se deschid sincer despre sănătatea lor mintală, dar subliniază că problemele apar când oamenii folosesc terapia ca pe o virtute. „Să spui Uite cât de evoluat sunt, uite cum îmi gestionez problemele. Și chiar mai rău, când e folosită precum un parfum care să mascheze mirosul comportamentului manipulator, când modul cum comunică este inconfortabil sau antagonistic.”

Nu e greu să-ți dai seama cum am ajuns aici. A devenit din ce în ce mai comun ca femeile să spună că ies la date doar cu bărbații care au făcut terapie. În ultimii ani, am ridicat în slăvi „regii terapeutizați” precum Pete Davidson care a discutat despre cum a primit tratament pentru anxietate, depresie și luptele sale cu Tulburarea de Personalitate Borderline. În 2020, portretizarea sinceră a lui Paul Mescal ca bărbat care se chinuie cu sănătatea mintală, în Normal People, a subliniat importanța terapiei. Și pe bună dreptate, având în vedere că cercetările făcute de Priory arată că 77 la sută dintre bărbați spun că au experimentat simptome care reflectă probleme de sănătate mintală, dar 40 la sută dintre ei n-au vorbit cu nimeni despre ele. 

Potrivit Hinge, 83 la sută dintre britanicii singuri preferă să fie în relație cu cineva care merge la terapie, iar 81 la sută spun că sunt mai predispuși să iasă la o a doua întâlnire cu cineva care a menționat terapia în prima. Pentru femei asta are sens, având în vedere munca emoțională pe care o depun adesea în relații cu bărbați care n-au fost la terapie. Dar doar fiindcă ai făcut terapie, asta nu înseamnă că acum ești o persoană bună care se cunoaște extrem de bine. 

Așa cum spune Durvasula „terapia nu vindecă oamenii, ci le oferă mai degrabă uneltele cu care să-și gestioneze viața. Nu e ca și cum te duci la doctor pentru bronșită și îți dă antibiotice”. Există o mulțime de oameni egoiști care fac terapie și încă nu au discutat despre problemele lor. „Ne gândim adesea că Sunt în terapie, deci merg în direcția corectă”, spune Durvasula. „Dacă rămân îndeajuns de mult în relație, lucrurile o vor lua în direcția potrivită.” O compară cu o grădină. „Plantezi semințele și te gândești că vor ieși florile, dar nu e chiar la fel cu oamenii. Dacă nu lucrează cu problemele lor, vei aștepta schimbările care s-ar putea să nu apară niciodată.” Cu alte cuvinte, să pui terapia pe lista ta de dating nu va fi o scurtătură prin care să-ți găsești iubitul visurilor tale. 

Jen Kaarlo, scriitoare de travel în vârstă de 38 de ani din Londra, știe asta din propria experiență. Credea că date-ul ei mergea bine când el i-a spus că face terapie și lucrează la a se deschide - deși se trăgea dintr-o familie care nu vorbea despre sentimentele ei. A fost impresionată, până la reacția lui când ea a menționat că nu mai e în contact cu bunicul abuziv verbal. Date-ul ei i-a spus: „Din experiența mea cu terapia, este cel mai bine să nu îi oferi niciun fel de putere, să nu-l lași să câștige.” I-a spus că părea „foarte rănită de situație” și - în ciuda protestelor ei - putea să vadă că ea era în continuare profund afectată. I-a sugerat să se întoarcă în terapie. 

„Îmi spunea ce să fac într-o situație veche de 40 de ani despre care habar nu avea”, spune Kaarlo. A devenit clar că folosea terapia ca să-și hrănească complexul de superioritate. În timp ce date-ul a continuat, tiparul ăsta s-a repetat din nou și din nou. I-a spus că poartă prea multă greutate dintr-o relație anterioară, că modul cum își aborda cariera profesională era greșit.

„Încerca să-mi arate că eram o femeie afectată și defectă”, spune ea, „și nu o să accept astfel de lucruri”. A ajuns la un nivel în care o femeie de la masa vecină s-a întors și i-a spus lui Kaarlo „Dacă vrei, pot să te scot puțin la o plimbare și așa să evadezi.” S-a ridicat și a plecat în timp ce tipul era practic în mijlocul propoziției. 

Nu a fost prima oară când un date de-ale lui Kaarlo a folosit limbajul din terapie ca să o submineze. În ultimul an, își poate aminti mai multe conversații similare cu bărbați care și-au folosit experința din terapie ca să o minimalizeze. 

Apoi mai sunt oamenii care folosesc terapia ca să-și valideze comportamentele de căcat. Jess, PR manager în vârstă de 32 de ani (care a cerut să rămână anonimă, ca restul din acest articol), a experimentat asta de multe ori. Un tip a vorbit mult la date-ul cu ea despre experiența avută cu terapia și meditația. După vreo două săptămâni de dating a devenit distant, i-a ignorat apelurile și i-a spus că are probleme mintale, deci nu știa dacă se mai poate vedea cu ea. Poate că era adevărat. Sau poate că e noua scuză perfectă pentru a nu-ți mai plăcea de cineva. 

Problema e că dacă ești o persoană bună, probabil că te simți puțin inconfortabil să interoghezi oamenii despre terapie - de asta e o unealtă atât de utilă pentru a evita responsabilitatea. „Rămâne un lucru foarte vulnerabil să recunoști”, explică Durvasula. „Nu vrem să acuzăm pe nimeni de lucruri ce țin de terapie, fiindcă ar fi lipsit de respect.”

Totuși, sunt o mulțime de semne care sugerează că cineva folosește terapia într-un mod manipulator. Primul, spune Durvasula, este că ești minimalizată. „S-ar putea să spună lucruri de tipul: N-ai înțelege asta, că n-ai fost la terapie”. S-ar putea să te simți „manevrată”, când în loc să-ți spună despre el, întoarce conversația către tine. „Multe persoane nu sunt atente când ies la date”, explică Ramani. „După date o să spui Ce interesat de mine a fost! Dar în schimb tu nu afli nimic despre el - fii atentă la tiparul ăsta.” Un alt lucru la care să fii atentă este o discordanță între acțiuni și cuvinte. „Vorbește despre terapia pe care o face, dar este în continuare arogant și lipsit de respect.”

Comportamentul ăsta este rar în relație cu femeile, dar este posibil să folosească și ele terapia ca momeală. Barmanul Matt, în vârstă de 28 de ani, a ieșit două săptămâni cu o femeie care a spus că a fost la terapie, dar simțea mai mult că folosea limbajul terapeutic pentru propriile scopuri. „Se enerva foarte tare când nu-i răspundeam la mesaje și nu era deloc drăguță. Totul părea să fie mereu problema mea și dacă mă apăram înseamna că evit sau proiectez. A fost epuizant”, explică Matt. 

„Mă poți considera nostalgică, dar n-am avut atât de multe date-uri proaste niciodată cum am avut anul ăsta”, oftează Kaarlo la finalul discuției noastre telefonice. Glumește că ar prefera să se întoarcă la felul în care erau lucrurile înainte, când bărbații erau și mai nepricepuți la a discuta despre emoțiile lor. „Pe bune”, spune Kaarla, „dacă ești în terapie ca să devii un om mai bun, atunci încearcă să folosești uneltele care ți se oferă ca să asculți și să fii mai conștient.”