Instagram poate să-ți strice vacanța

Eva Rose, în vârstă de 21 de ani, a fost în trei vacanțe cu fetele. Totuși, n-a putut să se relaxeze în niciuna dintre ele. Gândurile că un aparat de fotografiat este mereu prin preajmă și că fotografiile ar putea fi distribuite pe rețelele sociale i-au stârnit un sentiment de neîncredere în aspectul său fizic și au făcut-o să se simtă chiar vinovată.

„Prima oară am fost în vacanță în Turcia, când aveam 16 ani. Purtam mărimea 46, aproape 48”, spune studenta de la Universitatea din Birmingham. „Mă asiguram că stăteam în spatele grupului atunci când se făceau poze și că partea aia a corpului meu nu era în cadru. Nu puteam să port maiouri cu bretele la plajă. Așa am ajuns să port șaluri îngrozitoare pentru că știam că o să se facă poze. Acum, când mă uit la fotografii, nu mă gândesc: „Oh, ce vacanță mișto a fost!”. Mă gândesc doar la cât de inconfortabil m-am simțit.

Pentru mulți mileniali și membrii ai generației Z, social media este mereu un „aspect foarte important” al vacanțelor. Ea își aducea aminte că uneori ieșea în oraș doar ca să aibă ce posta pe Instagram și că o parte din activitatea asta consta într-o ședință foto de grup de 20 de minute, urmată de o perioadă de timp în care stăteau întinși în pat ca să editeze pozele și în care abia își vorbeau.

La câteva ore după discuția noastră, Eva Rose a plecat spre Amsterdam, ca o persoană care poartă mărimea 42, dar care nu folosește social media. Ea știe că o să fie o excursie mișto. „Mă simt mult mai fericită de când mi-am șters Instagram, Facebook și Snapchat”, spune ea. „Acum, în loc să-mi fac selfie-uri, mai degrabă citesc o carte sau surprind o clipă cu aparatul de fotografiat, decât să-i dovedesc autenticitatea prin expunerea pe social media.”

Susan Sontag a făcut această observație acum mai bine de 40 de ani, când a criticat imortalizarea obsesivă din domeniul turismului și a scris despre dependența de „confirmare a realității și îmbunătățire a experienței prin intermediul fotografiilor”. Dar ar fi putut ea să-și imagineze legătura evidentă dintre social media și bunăstarea așa-zișilor „dependenți de imagini” din zilele noastre, mai ales în condițiile în care Instagram este cea mai nocivă platformă pentru sănătatea mintală a tinerilor?

Somn de slabă calitate, încredere în sine scăzută, FOMO, anxietate și depresie – acestea sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le-a observat doctorul Phil Lurie, un psiholog clinician care a lucrat cu Child and Adolescent Mental Health Services (CAMHS) din cadrul NHS, în nativii digitali care au o problemă cu consumul de social media. El descrie asta ca pe un ciclu negativ al nevoii de validare prin intermediul like-urilor. Acesta conduce la un ritm nesănătos de verificare a postărilor și întărește ideea că ne distrăm doar dacă și alții cred că o facem. „Nu poți să te bucuri de clipă dacă te gândești constant momentul ăsta trebuie să fie savurat și de alții, pentru ca eu să știu că este mișto.”

Hannah, o londoneză de 24 de ani, a luat o pauză, la fel ca Eva Rose, de la social media, după ce a căzut pradă ideii că experiențele ei erau importante doar dacă erau validate în mediul online. Ea realizează acum că este mai important să te bucuri de clipă în viața reală. „Obișnuiam să cred că dacă nu postam poze bune din vacanță și prietenii mei nu-mi dădeau like sau nu comentau, atunci nu era o experiență autentică”, spune ea. „Acum împărtășesc unele lucruri, dar nu prea multe, și fac multe fotografii pe care le păstrez doar pentru mine.”

Totuși, Lurie spune că nu este realist să insiști ca oamenii să nu-și mai distribuie instantaneele pentru că este și asta o parte din experiență. „Trebuie să acceptăm faptul că tinerii vor să aibă mereu telefoanele la ei și să fie în sfera publică”, explică el.

Katerina Georgiou, un consilier autorizat, este de acord. În loc să ne debarasăm de telefon, amândoi sugerează să modificăm puțin felul în care abordăm viețile noastre din mediul online, pentru a nu mai lăsa acest fenomen să ne strice vacanțele de vară.

Aici este ghidul lor despre cum să te bucuri din plin de vacanță atunci când simți nevoia să scapi de presiunea exercitată de social media.

Este complet OK să documentezi chestii, dar atunci când devine o dependență și o obsesie și are un impact asupra somnului, nivelului de încredere în sine și identității, poate declanșa episoade de depresie și anxietate. În punctul ăla, este timpul să te gândești la relația ta cu social media și să-ți impui o limită maximă de timp.

Georgiou sugerează să începi cu o oră de deconectare în fiecare zi. O soluție evidentă este și să-ți lași telefonul în camera de hotel pe parcursul zilei, când ești plecat în oraș. Și, pe lângă pauză, este un experiment excelent pentru punerea la încercare a unor credințe care nu te ajută cu nimic.

Lurie spune: „La sfârșitul experimentului, s-ar putea să descoperi fie că ești antisocial, fie că lumea nu s-a sfârșit, că n-a contat cu nimic faptul că n-ai distribuit nimic. Gândește-te la asta ca să decizi ce ai putea să faci diferit.”

Ai strâns bani timp de luni de zile și acum ești pe plajă, dar în loc să simți soarele cum îți atinge pielea, nisipul dintre degete și sunetul valurilor care se izbesc de mal, tu ești absorbit de telefon și verifici câte like-uri ai primit la selfie-ul ăla în bikini. „Când se întâmplă asta, nu ne bucurăm de clipă pentru că tot ce contează este s-o imortalizăm”, spune Lurie.

Dacă ești conștient de ce se întâmplă, poți schimba experiența asta într-una profundă și mai memorabilă. „Un exercițiu de meditație bun este să te oprești și să te întrebi dacă poți să fii conștient de cinci lucruri pe care le vezi, patru lucruri pe care le simți, trei lucruri pe care le auzi, două pe care le poți mirosi și unul pe care îl poți gusta”, explică Lurie.

Indiferent de situația ta, dacă alți oameni par să se distreze, este ușor să te gândești: „De ce nu mă distrez și eu așa de bine?” Anxietatea și gândurile paranoice despre ce ratăm ne pot împiedica să ne bucurăm de experiențele minunate pe care le avem, pentru că există o nevoie constantă de implicare, indiferent dacă ești acolo sau nu, spune Laurie.

Poți să treci peste asta dacă ești capabil să recunoști că există viață și dincolo de ceea ce el numește „un scurtmetraj al fericirii”. Conștientizează că ce postează oamenii pe rețelele sociale subliniază doar cele mai bune momente ale lor, cu toate filtrele potrivite, și că în cea mai mare parte a timpului nu reflectă cu adevărat realitatea. „Nimeni nu-și documentează restul de 90% din viață, cu toate chestiile obișnuite și plictisitoare de zi cu zi”, explică el.

Eva Rose obișnuia să se uite pe Instagram și să se simtă vinovată de aspectul ei. O făcea chiar să se simtă că nu merita să se îmbrace cu anumite haine pe care prietenii ei le purtau. Lurie avertizează că această practică alarmant de comună poate să scadă încrederea în sine.

Conceptul de „scurtmetraj al fericirii” te va ajuta să privești lucrurile în perspectivă și să dezvolți o viziune realistă asupra imaginilor distribuite în mediul online. Te ajută și să-ți dai seama că sentimentele tale sunt normale. „Cei mai mulți oameni au probleme, indiferent cât de perfectă ar părea viața lor din exterior”, spune Georgiou.

Lurie ne recomandă și să evaluăm conturile pe care le urmărim pentru a elimina influențele negative. „Dacă suntem geloși pe contul de Instagram al altcuiva, poate că nu ne ajută să ne uităm la el și, în loc să facem asta, ar trebui să ne gândim de unde provin sentimentele de invidie.”

Poate că cel mai sinistru aspect al rețelelor sociale este incapacitatea de a scăpa de negativitatea celor din jur. Înainte erai hărțuit doar în timpul orelor sau în drum spre școală, dar acum oamenii pot să fie o țintă și când sunt de cealaltă parte a lumii, la orice oră.

„Dacă cineva s-a purtat îngrozitor cu tine, nu ține asta în tine”, spune Lurie. „Discută despre asta cu cineva în care ai încredere și raportează incidentul către platforma de social media. N-ai de ce să simți că trebuie să trăiești cu experiența asta – este comună, dar n-ar trebui să fie acceptată.”

Oriunde ai fi pe planeta asta, social media poate să-ți strice câteodată ziua, indiferent de cât de mult te împotrivești. Ia în calcul consilierea dacă simți că totul devine copleșitor, spune Georgiou. Dacă ți se pare un pas prea mare să mergi la ședințe de consiliere psihologică, liniile de asistență telefonică precum Childline (0800 1111) sau rețelele de sprijin reciproc precum TalkLife oferă sfaturi gratuite, cu garanția confidențialității.

Articolul a apărut inițial pe VICE UK.