Din când în când, dar mai ales în anii electorali, au loc nişte mişcări care ar trebui să fie de recunoaştere a drepturilor minorităţilor naţionale în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Din păcate, ele sunt însoţite uneori şi de agresiuni şi ilegalităţi, care mai mult agravează problema. Nici anul ăsta n-a fost o excepţie când mai mulţi români vorbitori de limbă maghiară de la Miercurea Ciuc au ridicat un steag secuiesc în centrul oraşului, iar poliţiştii români au venit să-i oprească, totul spre bucuria xenofobilor de pe internet.

Românii nu au înţeles nici până acum diferenţa dintre autonomie şi independenţă, nu şi-au rezolvat problemele din zonă, iar anii de democraţie şi libertate de exprimare nu au deschis decât porţile intoleranţei şi ale unor răzbunări bazate pe ce se întâmpla acum un secol. Ca să-ţi arăt ce se întâmplă când statul nu investeşte în educaţie pentru toleranţă, ţi-am selectat cele mai xenofobe comentarii ale românilor despre secui din ultima săptămână.

De fiecare dată apar discuţiile despre cine a fost primul în Ardeal, românul sau maghiarul. De altfel o întrebare relevantă pentru România secolului 21. Ăştia amintesc mereu de tratatul de la Trianon în care Ungaria şi-a pierdut teritoriile şi războiul româno-maghiar. Culmea e că războiul a plecat de la o intervenţie anticomunistă. Până şi un act amical între state poate fi folosit de fasciştii de tastatură drept simbol al dominaţiei şi superiorităţii.

Sunt două feluri de experţi, ăia care cred că ungurii sunt din Mongolia şi, preferaţii tuturor, dacopaţii. Ambele subcategorii ştiu la fel de multă istorie cât ştie Vanghelie gramatică.

Fostul Imperiu Dac al lui Burebista se răsuceşte în mormânt.

Intoleranţa faţă de conaţionali nu apare spontan, ci e antrenată de factori importanţi precum lipsa oricărei culturi generale. Nu e de mirare că încă mai auzi „Să se ducă la ei acasă!" în România mileniului trei, deşi oricine a deschis o carte de istorie ştie că secuii sunt diferiţi de unguri şi c-au fost trimişi de Regatul Ungar în Carpaţi, ca să apere graniţa estică. Asta s-a întâmplat acum o mie de ani, deci e clar unde e casa lor.

E destul de ciudat că ăștia le spun altora să vorbească limba română când chiar ei par să aibă dificultăți cu ea.

Românii de obicei au probleme cu autoritățile, chiar și cu ideea de poliţie în general. Fac petiții să o desfiinţeze, fac proteste împotriva abuzurilor făcute de ofițeri, scriu all cops are bastards peste tot. Dar când e vorba de puţină şicanare a conaţionalii noştri secui, deodată sunt bineveniți și lăudați.

A prins şi la noi moda asta cu memele chiar şi ultra-naţionalişti. Au deschis Paint-ul și și-au transmis mai departe viziunile dubioase care au rămas neschimbate de la conflictele etnice din anii 90. Primesc, totuși, puncte bonus pentru că l-au adus pe Vadim în spaţiul public, şi chiar ne era dor.

Oamenii ăştia s-au urcat în tren în 1930 şi s-au dat jos acum. Au pierdut aproximativ un secol de valori tolerante şi europene, dar nu se simt deloc prost cu asta. Dimpotrivă, ţin să le arate tuturor cât de mult au înţeles ei cum trebuie tratată situaţia. Mesajele au cam la fel de multă substanță ca dezinfectanții Hexipharma din spitale.

Fie că îi compară pe secui cu refugiaţii, fie că pur şi simplu aduc vorba de refugiaţi, unii români chiar şi-ar dori o tabără pentru refugiaţi în Ţinutul Secuiesc sau trăiesc cu impresia că Merkel a adus terorişti în Europa. Comentatorii ăștia se folosesc de faptul că ăia care gândesc la fel ca ei consideră refugiații un fel de plagă inumană, așa îi întărâtă și mai tare împotriva secuilor. În plus, ideea de refugiat provoacă frică xenofobilor, deci o comparaţie şi-ar atinge scopul de a propaga frica şi ura faţă de secui.

De fiecare dată când are loc o refulare de ură rasistă sau xenofobă pe internet, apar și moderați care încearcă să le sugereze ambelor părți extremiste ideea de toleranță. Bineînțeles, fix acești pacifiști sunt obligați să mănânce carne de la toată lumea și-s etichetați trădători de neam, bozgorofili și neruşinaţi.

Pe de altă parte, aceleași mizerii se întâmplă și de partea adversă, când extremiștii din partea maghiară, la fel de inteligenți ca ăia din partea română, se activează contra moderaților:

Și iată că, au mai trecut un set de alegeri în care lucrurile au rămas neschimbate. Iar UDMR-ul, acest PSD al românilor vorbitori de maghiară, şi-a încheiat socotelile pe plan local şi se va întoarce la afacerile cu lemnul. Vom mai auzi de probleme etnice în arcul carpatic prin toamnă, apoi ne auzim prin 2020.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe articole despre Ținutul Secuiesc:
Ce are Ținutul Secuiesc cu Scoția
Naționaliștii plâng la filmul „Mihai Viteazul", dar bat grafferi
Am petrecut o săptămână cu extrema dreaptă din Ungaria