Doi doctori cred că hip hop-ul poate vindeca bolile mintale

Pe la începutul lunii, nişte savanţi au anunţat că vor să se folosească de hip-hop ca să elimine stigmatul din jurul bolilor mintale precum schizofrenia, dependenţa sau depresia. Desigur, sănătatea mintală este un subiect care trebuie tratat cu atenţie şi cumpătare, deci nu e nevoie să zic că toate siteurile au pus titluri de clickbait gen „HIP-HOPUL VINDECĂ DEPRESIA” sau „UN NOU TRATAMENT PENTRU BOLILE MINTALE”

Iniţiativa, numită

Hip Hop Psych, aparţine Doctorului Becky Inkster, o neurosavantă de la departamentul de psihiatrie al Universităţii Cambridge şi al Doctorului Akeem Sule, o consultantă psihiatrică din cadrul South Essex Partnership Trust. Eu m-am dus la Cambridge Festival of Ideas pe la începutul săptămânii ca să aflu cum au determinat ei că hip-hop-ul poate fi folosit de doctori.

Pare ciudată ideea că rapul ameliorează bolile mintale, dar nu e o idee complet absurdă. De la începuturile genului, în zonele sărace din Sudul Bronxului, cultura hip-hop ne-a oferit MC, B-boys şi grafferi ca o sursă puternică de împuternicire a poporului. Timp de trei decenii, le-a oferit celor lipsiţi de putere un mijloc prin  care să se exprime şi să-şi expună problemele. Iar unul din adevărurile supreme din psihologie este că nu te poţi confrunta cu durerea, dacă nu vorbeşti despre ea.

Ceea ce probabil nu ştii, e că hip-hop-ul e plin de referinţe implicite şi explicite la bolile mintale. De la Stan care suferea de Borderline Personality Disorder la paranoia şi psihoza lui Tupac, versurile hip-hop sunt pline de informaţii şi simptome ale bolilor şi a factorilor de risc din grupurile de presiune, a clanurilor şi a găştilor interlope. Anul trecut, studiile au arătat că apartenenţa la o bandă de cartier creşte riscul apariţiei unor probleme psihiatrice, iar Hip Hop Psych vrea să se folosească de J Cole şi Kendrick ca unelte cu care să combată fenomenul. Oamenii şi politicienii încep treptat să realizeze că e la fel de important să investim în sănătatea psihică, precum în cea fizică, iar hip-hop-ul este o metodă despre care Dr Inkster şi Dr Asule cred că poate ajuta. În discursul lor de la festivalul Cambridge, cei doi au făcut un sondaj ca să vadă câţi dintre cei din sală au fost diagnosticaţi vreodată cu o boală mintală. Au răspuns afirmativ 28%. „Cred că asta ne transmite un mesaj clar,” a spus Inkster. „Hip-hopul este foarte vizual. E foarte gălăgios. Foarte expresiv. E un mediu perfect prin care să-ţi transmiţi mesajul. Michelle Obama se foloseşte de hip-hop ca să lupte cu obezitatea infantilă, deci credem că-l putem folosit şi noi ca să luptăm cu problemele psihice.”

Sunt trei nivele la care poţi preveni bolile mintale, iar Sule crede că Hip Hop Psych poate funcţiona pe toate trei. „Nivelul principal este legat de înţelegere, deci noi momentan intervenim la nivelul primar”, a explicat el. „Creăm o formă de educaţie. Partea a doua e legată de depistarea condiţiei în fază incipientă şi tratarea ei. Iar nivelul terţiar e atunci când ai creat un sistem de diagnosticare complet.” Din punct de vedere statistic, minorităţile etnice apelează rar la tratamente psihologice, aşa că el va folosi terapeuţi muzicali, vor folosi hip-hopul ca să rafineze formele actuale de terapie şi să le facă mai sensibile din punct de vedere cultural. Tehnicile includ canalizarea sentimentelor pacienţilor în rime şi beat-uri.

Acest lucru are loc într-un moment în care mai multe vedete importante ale hip-hop-ului participă la dialogul despre sănătatea mintală. S-ar putea să fii auzit de Comment is Free, al lui Pro Green, în care se confrunta cu sinuciderea tatălui său, melodia sa nouă „Lullaby” care se axează pe momentele sale de depresie sau documentarul Suicide Survivors pe care l-a făcut pentru Radio 1. Şi Kid Cudi a vorbit anul trecut despre dependenţa sa de medicamente antidepresive într-un articol care a apărut pe coperta Complex Magazine. Participarea lui J Cole în campania celor de la Soul Culture, #OKNotToBeOK, a ajutat la atragerea atenţiei asupra subiectului. Între timp, organizaţii caritabile precum Key Changes încurajează tinerii care suferă de boli mintale să-şi exprime sentimentele prin muzică urbană şi multe alte organizaţii caritabile le urmează exemplul.  Hip Hop Psych este următorul pas logic: o formă credibilă prin care să legi lumea hip hop de cea medicală.

Evenimente precum cel de la Cambridge Festival of Ideas, unde a venit şi Juice Aleem de la Big Dada Records, îi vor ajuta pe cei cu astfel de condiţii să-şi înţeleagă simptomele incipiente mai uşor. Inkster şi Sule au disecat melodii hip-hop pentru public, ca să examineze simptomele bolilor psihiatrice şi să facă diagnostice asupra minţilor creative care le-au produs. De exemplu, prin reducerea jocurilor de cuvinte subtile şi a prozodiei lui Eminem la elementele lor de bază, Sule a făcut o autopsie psihologică asupra schizoidului „Stan” şi a făcut comentarii despre teoria ataşamentului, despărţire, efectele momentelor înalte şi a celor joase şi sentimentul cronic de nimicnicie. Inkster a făcut acelaşi lucru printr-un filtru neuroştiinţific asupra melodiei lui Kendrik Lamar, „Swimming Pools (Drank)”, ca să demonstreze prin versuri efectele neurotoxice ameninţătoare ale alcoolismului excesiv şi a dependenţei. Era foarte satisfăcător să văd cum versurile de hip-hop erau înfăşurate în termeni ştiinţifici. Am simţit c-am învăţat un miliard de chestii. Ar trebui să se predea mai des chestii de genul ăsta la cursuri de Psihologie.

Cu un articol numit „A Hip-Hop State of Mind” care va fi publicat în Lancet Psychiatry pe la finele săptămânii, se pare că Hip Hop Psych vrea să devină o interfaţă prin care medicii, publicul, hip-hoperii şi organizaţiile caritabile dedicate luptei cu bolile mintale pot colabora. Momentan, Sule şi Inkster spun că vor să creeze organizaţii caritabile, precum organizaţia din Londra care luptă cu depresia masculină, Campaign Against Living Miserably (CALM), dar şi să colaboreze cu pionierii organizaţiilor dedicate problemelor psihiatrice, Mind.

Deşi n-au găsit o cale de vindecare, cei de la Hip Hop Psych s-ar putea să creeze o bază pentru tratamente viitoare ale bolilor mintale. Demersuri ca acesta nu vor duce doar la o demistificare a stigmatului din jurul problemelor mintale, dar şi din jurul genului muzical controversat.

Traducere: Mihai Popescu

Citeşte mai multe despre boli mintale:
În România, dacă înnebuneşti, te ia dracul
La discoteca de nebuni
Cam aşa te simţi când dezvolţi schizofrenie acută