Toate vâslele sus pe Dâmbovița!

Proiectul s-a lansat anul trecut la Design Week, sub numele de Diagonala Verde a Bucureștiului.

Dacă eşti ca mine şi ai visat măcar o dată să vâsleşti pe Dâmboviţa, trebuie să dai o tură diseară, pe malul ei dintre Biblioteca Naţională şi Unirii, unde are loc #OccupartyDâmbovita, un eveniment cu canotaj, workshop-uri, muzică şi chiar şi burgeri la dubă. Proiectul făcut de Academia ROWmania, o organizaţie care încearcă să promoveze excursiile de canotaj în România, dar şi să transforme spaţiul public din jurul râului Dâmboviţa în ceva accesibil cetăţenilor la orice oră. Şi toate astea sunt iniţiate şi susţinute de campionul kaiac-canoe Ivan Patzaichin.

Ca să aflu mai multe despre proiect, dacă putem să navigăm liber pe Dâmboviţa şi dacă va deveni vreodată un canal navigabil turistic cum sunt râurile din Budapesta şi Amsterdam, l-am contactat pe arhitectul Teodor Frolu, vicepreşedintele ROWmania.

VICE: De cât timp lucraţi la acest proiect cu Dâmboviţa?
Teodor Frolu: A început acum trei ani, dar am ajuns pe apă abia anul trecut. Durează să pui cap la cap cele şapte instituţii publice care deţin ceva în zonă. Apa este la Apele Române, jardiniera este la Apa Nova, dar este în proces de transmitere către alte autorităţi, aleea este o parte la sectorul trei, o parte la patru, zona de la Unirii e la Primăria Capitalei, dar în dreptul Bibliotecii este la Ministerul Culturii.

Care ar fi finalitatea lui?
Vrem să înverzim toată zona și să deschidem râul pentru public unde se poate. Vrem să recuperăm Dâmboviţa pentru oraş și am invitat oamenii să o descopere prin evenimente de genul celui de astăzi. Când intri pe apă vezi zona din total altă perspectivă. Apa Nova şi Primăria Capitalei aveau deja în derulare reamenajarea malurilor și au acceptat ca pe tronsonul de la Unirii la Biblioteca Naţională să schimbe soluţia lor de refacere a gardului şi a jardinierei cu soluţia dată de noi prin nişte arhitecţi. Așa am regândit zona ca un spaţiu public.

Este terminată?
Am reuşit să facem doar malul stâng. Vom continua la primăvară, așteptăm să termine Primăria Capitalei tronsonul din faţa Bibliotecii Naţionale, până la pod la Mărăşeşti, care va crea o esplanadă nouă. Momentan se poate intra oricând cu barca pe Dâmboviţa, am făcut o zonă liberă pentru oricine. Dar trebuie să treacă întâi pe la standul nostru de pe mal, pentru instructaj, să ştim că nu se îneacă. Zilnic e program, dimineaţa poți face yoga pe placă, se pot închiria canotce sau plăci şi avem şi vizitatori care revin.

Se mai adună pescari pe malul ăla al Dâmboviţei, acum c-aţi reamenajat locul?
Da, sunt prietenii noştri. Dar nu sunt mereu prietenoşi cu mediul. Le explicăm că plantele speciale pe care le-am pus acolo doar par sălbatice şi nu trebuie culcate la pământ şi acoperite cu peturile. Încă ne obişnuim unii cu alţii, dar ne plac, că dau culoare locului. Noi chiar am gândit platformele alea joase pentru public. Am văzut și un videoclip la o manea la televizor, cu un motor pus pe platforma aia.

Credeţi c-ar putea fi Dâmboviţa un canal navigabil cum sunt râurile din alte oraşe precum Amsterdam sau Copenhaga?
Nu cred, pentru că nu are dimensiunea necesară şi e o diferenţă foarte mare de nivel între zona Văcăreşti şi Lacul Morii, sunt foarte multe cascade. Dar poate să devină un râu spaţiu public. Dacă pui nişte plante care să facă umbră, luciul ăsta de apă într-un oraş modern ar deveni ca un fel de aer condiţionat natural. În momentul de faţă, din cauza betonului de acolo şi al trotuarului atât de îngust, blocat de circulaţie, trebuie regândit total ca să te bucuri el. În prezent e doar un canal tehnic care duce apa dintr-o parte în alta şi e menit să acopere marea canalizare de dedesubt. Aşa a fost gândit în anii ‘80, când dădea bine să arăţi că tu controlezi totul.

Am înţeles c-aţi făcut un concurs şi pentru construcţia unei insule?
Da, este prima care a luat premiul la concursul Eco-Archipelago. E de fapt un far, care face trimitere la Sulina. Noi ne-am propus să facem cinci, fiecare o referinţă la Deltă, dar n-am avut finanţare decât pentru una. E gata, face lumină tot printr-o baterie solară. A durat vreo lună şi ceva să rezolvăm partea de flotabilitate, dar săptămâna viitoare o punem pe apă.

Ce fel de ecoturism promovați?
Încercăm să aducem în actualitate ideea de a merge în natură cu barca cu vâsle, un sport care se practică foarte mult în ţările nordice şi-n Olanda. Dar în România e ceva exotic să ai un caiac. E privit cum era bicicleta acum zece ani, când toată lumea lua în derâdere fenomenul. Pe urmă au descoperit că le oferă o altfel de experienţă, că nu este o degradre a locomoţiei sau a statului tău social, ci un alt mod de transport.

Sezonul se închide când vremea ajunge la 16 grade, dar până atunci pe Dâmbovița se întâmplă ceva în fiecare weekend, iar în timpul săptămânii poți face cursuri de stand up boarding, în afară de marţi şi miercuri, când e închis.

Urmăriți-l pe Cristian Vasile pe pagina sa de facebook sau pe siteul său

Citește și:
La pescuit în centrul Bucureștiului
Bucureștiul pe față și pe dos
Cooleanu de Dâmbovița