FYI.

This story is over 5 years old.

Muzică

Vocalistul de la Kiss e atacat pe net, pentru că s-a luat de sinucigași

Acum câteva zile, Henry Rollins și-a publicat editorialul săptămânal din LA Weekly. Titlul era: „Mă fut în ea de sinucidere.”

Acum câteva săptămâni, solistul și clovnul KISS Gene Simmons a făcut într-un interviu niște comentarii în stilul Gene Simmons despre depresie și sinucidere:

„Dependenții de droguri și alcolicii mereu se plâng că viața e grea și lumea e dură. Mama mea a trăit într-un lagăr de concentrare în Germania nazistă. N-am chef să aud căcaturile lor despre cât de grea e viața. Maică-mea se trezește în fiecare zi, zâmbește și iubește viața. Și vine un puțoi de 20 de ani să spună 'sunt deprimat, locuiesc în Seattle.'Du-te-n pizda mă-tii și sinucide-te.”

Publicitate

După ce Robin Williams s-a sinucis săptămâna trecută, citatul a fost răspândit de toată lumea și mulți s-au grăbit să-i sară în cap lui Simmons. Un post de radio din Australia a interzis muzica trupei KISS din această cauză. Dar cât de în serios ar trebui să luăm părerea unui moș de 64 de ani care își câștigă existența cu machiajul ăla penal pe față?

Dar apoi, atenția oamenilor s-a întors spre Henry Rollins, fostul solist de la Black Flag și capul de afiș al oricărui documentar despre muzică. Rollins e un fel de purtător de cuvânt autoproclamat al unei generații care a crescut cu muzica punk a anilor '90 sau cu muzica alternativă și, deși e ceva mai respectat ca personaj decât Simmons, mereu apare ca profesorul ăla de sport din liceu care vrea să se dea intelectual în anumite chestiuni serioase.

Acum câteva zile, Rollins și-a publicat editorialul săptămânal din LA Weekly. Titlul era: „Mă fut în ea de sinucidere.” A tratat cu atitudinea lui relaxată, de durere-n pulă, subiectul depresiei și sinuciderii prin lentila morții lui Robin Williams.

„Nu mai pot lua în serios această persoană. Pot aprecia ce a făcut din punct de vedere artistic, dar mi-e imposibil să-mi pară rău pentru ea. Și-a abandonat viața intenționat. Mi-e greu să-mi pară rău dacă persoana respectivă a făcut ce și-a dorit. Păcat că s-a dus, dar e o decizie pe care a luat-o. Trebuie s-o respect și să merg mai departe.”

Publicitate

Evident, asta nu le-a căzut bine multor persoane care au suferit sau suferă de depresie sau cunosc pe cineva care suferă de depresie. Mulți și-au manifestat nemulțumirea pe Twitter, unii la modul foarte personal.

Traducere: Oana Maria Zaharia